#citeșteDobrogea: Emigrarea musulmanilor în Republica Turcia în perioada interbelică

În Dobrogea interbelică turcii și tătarii au reprezentat un segment important al populației. Ei reprezentau  0,9 % din totalul populației la nivel național. La recensământul din 1930 au fost recenzați 150.773 din totalul locuitorilor, adică 18,5 %. În mediul rural trăiau 20,1% dintre aceștia, iar în mediul rural 13,5%. În Dobrogea sudică, numărul turcilor era destul de numeros, fiind cifrat la 90.595 locuitori  în Durostor, iar în Caliacra trăiau 38.430 etnici turci. În județul Constanța trăiau  17.114, iar în județul Tulcea 4.634.

În ceea ce privește tătarii din Dobrogea, aceștia reprezentau 2,7%, adică 22.092 locuitori. Numărul cel mai numeros îl reprezentau tărarii din județul Constanța (15.174), în Tulcea ( 372), Caliacra ( 4461), Durostor (2085).

Tătarii dobrogeni trăiau aproape în exclusivitate în mediul rural, fiind preocupați de activități agricole, creșterea animalelor și activități comerciale.  În perioada interbelică musulmanii vor emigra în Turcia, începând cu 1919. Emigrarea s-a făcut cu precădere pe cale maritimă. Între anii 1919-1934, au emigrat prin portul Constanța, 11.093 de musulmani din Caliacra și Durostor, iar din județul Constanța 1835 de musulmani.

Emigrația a fost considerată o adevărată problemă națională. Erau semnalate cauzele acestei emigrații etnice:

Musulmanii plecau în Turcia, fiind un adevărat miraj al Anatoliei, făcut cunoscut de emisarii turci  care au făcut propagandă pentru a atrage populația musulmană, cu promisiuni de emancipare socială, economică și politică.

Populația rurală se preocupa de vânzarea proprietăților, a averilor dobândite de-a lungul timpului. Cu banii obținuți cumpărau proprietăți în Turcia, prin intermediul unor împuterniciți. Unii oficiali turci nu aprobau în totalitate emigrarea musulmanilor, fiind convinși de faptul că aceștia beneficiau de toate condițiile de trai în România.



Un apărător al drepturilor musulmanilor din România a fost omul politic Selim Abdulachim, care a luat poziție frecvent în Parlament, cu scopul de a nu se permite emigrarea masivă a musulmanilor în Turcia. 

În Cadrilater, populația a fost persecutată de bulgari, situație care a atras o serie de nemulțumiri. În 1934, pe nava Ardeal se îmbarcau turci și tătari, cu destinația Istanbul.

În anul 1935, au emigrat în Turcia cei mai mulți musulmani, în trei serii de emigranți pentru a suplini deficitul de populație din anumite zone ale Turciei. Au plecat 5.385 de musulmani, stabilindu-se în zonele controlate de autoritățile turcești.

Cu timpul, numărul emigranților musulmani a scăzut, cele două guverne reglementând emigrările populației musulmane pentru a nu se crea tensiuni între locuitori sau între autoritățile celor două state.

Urmașii acelor emigranți trăiesc astăzi în Turcia și au legătuiuri cu rudele rămase în Dobrogea.
 
Bibliografie selectivă:
S.J.A.N.C., Fond Prefectura Județului Constanța, dosar 1/1924
Analele Dobrogei, 1936, an XVI
Dacia, nr. 35 din 16 februarie 1929
Dobrogea jună, an XVIII, nr.226 din 3 octombrie 1924
Dobrogea jună, an XXX, din 93 din 30 mai 1934
Dimitrie Gherasim, Schimbul de populații între state, Imprimeria Națională, București, 1943
Valentin Ciorbea,  Evoluția Dobrogei între 1918-1944, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:

 #citeșteDobrogea Regele Carol I în vizită la Seminarul musulman din Medgidia