#CiteșteDobrogea: In Memoriam Orest Tafrali, dobrogeanul fondator al Muzeului de Antichități de la Iași

Născut pe 14 noiembrie 1876, la Tulcea și decedat la 5 noiembrie 1937, la Iaşi, Orest Tafrali a urmat studiile secundare la Tulcea şi universitare la Bucureşti.
Doctor în Litere (lucrare susţinută la Sorbona, în 1912), de-a lungul celor 61 de ani de existență a ocupat funcții însemnate, precum secretar al Muzeului Naţional de Antichităţi (1902-1905), profesor titular al Catedrei de Arheologie de la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (1913), decan al Facultăţii de Litere (1936), profesor de limbi clasice la Colegiul „Sf. Sava” (1905-1906); lector de limba română la École des Langues Orientales din Paris (1912-1913); profesor la Catedra de Arheologie și Antichități a Universității din Iași (din 1913).
 
Orest Tafrali a fost fondator al revistei „Arta și arheologia” (1927).
 
A fost membru corespondent al Academiei Române (1936); membru de onoare al Societății Numismatice Române; membru al Academiei din Atena; membru al Institutului Arheologic din Sofia; membru corespondent al Institutului „Kondakov” din Praga.
 
Într-o cronică semnată de academicianul Emil Condurachi, excelența colegului său este descrisă astfel în final: „În gama extrem de variată a preocupărilor lui Orest Tafrali au intrat și alte aspecte ale vieții istorice din Europa de sud-est. În ultimii ani ai vieții sale, el a fost preocupat de problemele religioase și culturale ale veacului al XVII-lea din țara noastră și de la Constantinopol. Sinodul de la Iași din 1642, activitatea lui Petru Movilă și mai ales aceea a marelui teolog grec Meletios Syrigos au fost studiate și puse într-o nouă lumină de această cercetare. În anul academic 1931-1932, el a expus rezultatele acestor cercetări la Școala de înalte studii a Universității din Paris, unde era întotdeauna întâmpinat de aprecierea și prietenia unora dintre cei mai însemnați învățați ai vremurilor noastre.
Învățământul arheologiei și istoriei artei, profesat cu competență și pasiune la Universitatea din Iași, timp de 25 de ani, ca și activitatea sa multiplă, legată de apărarea drepturilor poporului român, în momentele cele mai grele ale primului război mondial, au asigurat lui Orest Tafrali un loc însemnat în istoria cercetării științifice din țara noastră și o amintire neștearsă în mintea numeroșilor săi elevi și colaboratori”.
 
Opera

• Thessalonique au quatorzième siècle. Preface de Ch. Diehl, Paris, 1913.
• La topographie de Thessalonique, Paris, 1913.
• Bizanţul şi influenţele lui asupra ţării noastre, Bucureşti, 1914.
• Thessalonique des origines au XIVe siècle, Paris, 1919.
• La cité pontique de Callatis : recherches et fouilles, Paris, 1925.
• Le Monastère de Sucévitsa : architecture, peinture, trésor, Iaşi, 1933.
• Sculptura românească în lemn: răspuns d-lui Iorga într’o chestiune de ştiinţă şi de onoare, Iaşi, 1936.

 
 
Citește și:

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“