#citeșteDobrogea: Lider spiritual tătar persecutat de comuniști

 
Etem Curt Mola
 
Funcția de Baș Muftiu (Muftiu șef) a fost înființată după Primul Război Mondial, în anul 1920, prin ordin guvernamental și a existat până în 1943. Funcția nou creată a fost deținută de Etem Curt Mola, tătar născut în Medgidia. În perioada interbelică, partidele politice din România încercau să impună la conducerea muftiatului oameni fideli politicilor de partid, precum și „vocea" care urma să aducă însemnate voturi la alegerile parlamentare.

Etem Curt Mola era născut la 1 aprilie 1884 la Medgidia, absolvent al renumitului Seminar Musulman din Medgidia, promoţia 1906. Alături de acesta au mai absolvit în același an Sabri Refi, fost profesor al seminarului și Hafuz Coldaș. Etem Curt Mola a deținut, în perioada 1915-1943, funcţiile de hoge, la Medgidia, muftiu şi baş muftiu. În anul 1920 este ales baş muftiu, având o situație materială deosebită, atât în orașul natal, cât și la Constanța, unde avea stabilită reşedinţa. El reprezenta interesele liberalilor aflaţi la guvernare. Acesta a deţinut funcţia de baș muftiu până la desfiinţarea acesteia, în anul 1943.
 

 
Cunoscut pentru acţiunile naţionaliste proturce, a lansat o serie de manifeste, apeluri şi chemări prin care instiga la acţiuni antisovietice, în 1943, în timpul regimului Ion Antonescu. A făcut un apel către hogii din Dobrogea pentru a sprijini cauza războiului, purtat împotriva Uniunii Sovietice. Această atitudine avea în vedere fără îndoială, istoria zbuciumată a tătarilor și relațiile lor cu Rusia țaristă și mai apoi cu Uniunea Sovietică. După preluarea puterii politice de către comuniști, nu se putea obișnui cu ideea că liderii noului regim își impuneau controlul în toate compartimentele vieții politice, economice și sociale ale societății românești postbelice.



Va intra în atenția organelor de represiune, care au desfășurat o acţiune informativă în perioada 18 octombrie 1951-31 iulie 1964.

A fost condamnat la 5 ani de temniță grea pentru acțiunile sale subversive, începând cu data de 12 septembrie 1953. A fost acuzat de „uneltire contra unui stat străin“, adică împotriva „vecinului de la Răsărit“. A fost încarcerat în închisorile comuniste din Tulcea, Constanţa, Poarta Albă, Jilava şi Codlea. Toată averea îi fusese confiscată, iar familia s-a refugiat pe unde a putut, încercând să-și piardă urma. A decedat la 10 decembrie 1963.
Într-un document al Securităţii se specifica: „Cultul mahomedan, după numărul de credincioşi şi clerici, ocupă al doilea loc după cultul ortodox. De la început trebuie arătat că aderenţii cultului mahomedan sunt locuitori de naţionalitate turcă şi tătară“.

În perioada comunistă, muftiul era asistat de un colegiu sinodal, format din 23 de membri, aleși prin vot secret de un consiliu al comunității. Statutul cultului musulman adoptat în 1949 asigura o finanțare a cultului musulman, dar în realitate fondurile erau insuficiente, clădirile ce aparțineau cultului nu erau reparate, geamiile se aflau uneori într-o stare deplorabilă, iar cimitirele erau neîngrijite. Rolul muftiatului a scăzut treptat, aflându-se sub controlul Ministerului Cultelor.
 
Putem conchide prin a spune că acest tătar a fost un adevărat lider spiritual al comunității musulmane, care și-a sacrificat viața pentru un ideal - păstrarea identității etnice și spirituale.

Surse bibliografice:
 
A.C.N.S.A.S., Fond documentar, dosar D 14427
Asriana Cupcea, Manuela Marin, Metin Omer, Seminarul musulman din Medgidia. Documente și memorie, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj -Napoca, 2016
Adrian Ilie, Comunitățile turcă și tătară din Medgidia, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015
www.ro.wikipedia.org

Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#Citește Dobrogea Tătari dobrogeni persecutați de comuniști