#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

Unul dintre cei mai importanți filosofi contemporani români, academicianul Alexandru Surdu, se stingea din viață pe 11 decembrie 2020, la vârsta de 82 de ani.
În memoria sa, astăzi, în Amfiteatrul „Ion Heliade-Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei 125) va avea loc „Sesiunea comemorativă – Academicianul Alexandru Surdu”, eveniment organizat de Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Asociația Culturală Europe (ANCE).



Vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu - vicepreședintele Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica - director general al Bibliotecii Academiei Române. Va avea loc proiecția filmului „Junele Sihastru”, în regia dr. Cristian Radu Nema, scenariul Bianca Beatrice Michi.

Despre contribuția academicianului la promovarea culturii și spiritualității românești vor vorbi acad. Dan Bălteanu - director al Institutului de Geografie al Academiei Române, prof. univ. Manuela Cernat – vicepreședinte al Societății Europene de Cultură, și prof. univ. Viorel Vizureanu – decan al Facultății de filozofie a Universității București.
 

Autorul unei opere prodigioase

Născut pe 24 februarie 1938, la Brașov, academicianul Alexandru Surdu a fost unul dintre cele mai importante nume ale filosofiei românești contemporane, un autor de marcă în domeniu, un savant al culturii noastre, un mare cărturar umanist, cu o solidă cultură clasică și modernă, de anvergură europeană, un editor de prestigiu (editor al marilor autori ai filosofiei românești, cel mai important editor al operei lui Titu Maiorescu), un cercetător de elită și un mare Profesor.

A fost vicepreședinte al Academiei Române, Președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a acesteia și Directorul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei.

Este autorul unei opere prodigioase, alcătuită din scrieri fundamentale, între care se numără: Logică clasică și logică matematică (1971), Elemente de logică intuiționistă (1976), Actualitatea relației gândire-limbaj.

Teoria formelor prejudicative (1989), Vocații filosofice românești (1995), Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX (1999), Gândirea speculativă – Coordonate istorico-sistematice (2000), Filosofia modernă – Orientări fundamentale (2002), Filosofia contemporană (2003), Aristotelian Theory of Prejudicative Forms (2006), Filosofia pentadică I, Problema Transcendenței (2007), Teoria formelor logico-clasice (2008), Cercetări logico-filosofice (2009). Pentru opera sa academică și culturală, a primit o serie de premii și distincții importante, între care Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler.

#DobrogeaAcademică

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Citește și:

#Dobrogea Academică: In Memoriam academicianul și inventatorul Theodor V. Ionescu, fondatorul fizicii plasmei