#DobrogeaDigitală: In memoriam Aida Abagief



 
  • Se împlinesc astăzi 86 de ani de la nașterea sopranei Aida Abagief
 
În Biblioteca Digitală a cotidianului ZIUA de Constanța, în Fondul documentar „Dobrogea de ieri și de azi”, există o colecție generoasă de peste 70 de imagini și afișe, donate de Aida Abagief, din care cititorul poate reface parcursul bogat al regretatei sopranei.
Născută pe 14 iunie 1936, Aida (nume predestinat, ales de tatăl său, inspirat de frumoasa prinţesă etiopiană din opera lui Verdi) sosea la Constanța în 1960, după absolvirea Conservatorului «Ciprian Porumbescu» din Bucureşti. Nu știa, probabil, că avea să se identifice, timp de 28 de ani, cu scena lirică de la malul mării, unde a creat câteva personaje memorabile.



În peste 2000 de reprezentații, în care a încântat publicul și a impresionat critica de specialitate, Aida Abagief a demonstrat că își merită locul de marcă în galeria artiștilor lirici de excepție. Premiată la concursuri prestigioase din lume, inclusă în enciclopedii ale interpreților de operă, a avut o viață în care succesul și luminile strălucitoare ale rampei i-au răsplătit munca și pasiunea pentru scenă.
Din păcate, nu a avut familie și s-a stins, pe 31 octombrie 2019, la vârsta de 83 de ani, singură și aproape uitată.

În semn de recunoştinţă pentru contribuția la fundamentarea învățământului de arte din Constanța, sala de muzică a Facultăţii de Arte din cadrul Universității „Ovidius” îi poartă numele, iar portretul său domină încăperea unde a pregătit voci merituoase, care au strălucit în competiții internaționale.

Iată un fragment evocator, din cartea „Dulcea povară”semnată de Jean Badea:
 
„Când micuţa Abagief a fost botezată Aida, părinţii şi naşii vor fi intuit că, peste ani, acest prunc va fi o strălucită cântăreaţă de operă? Greu de crezut, după cum ciudat este şi faptul că artista a interpretat peste 15 roluri din cele mai importante opere, în afară de eroina lui Verdi din opera cu acelaşi nume, care a fost pusă în scenă la Constanţa în anul 1999, când artista era pensionară...
Adolescenta din Comarnic, visând la gloria scenei, a studiat canto la Conservatorul din Bucureşti cu profesorii Arta Florescu, Jean Bobescu, Hero Lupescu, Panait Victor Cottescu. La terminarea şcolii, aflase că la Constanţa luase fiinţă de câţiva ani Teatrul Muzical şi s-a simţit atrasă de ideea de a cânta pe o scenă abia inaugurată.
Deşi devenise solista preferată a publicului, a conducerii teatrului, surprinzător, în anul 1964, Aida părăseşte instituţia muzicală din Constanţa şi se angajează la Ansamblul Armatei din Bucureşti şi apoi la Teatrul Muzical din Galaţi.
Va reveni în 1969 la Teatrul Liric constănţean, pe care nu-l va părăsi până în 1987, când se va pensiona, decât pentru a participa la concursurile internaţionale de canto de la Barcelona şi Montreal, de unde s-a întors cu premii, sau pentru a onora contractele cu operele din Iugoslavia, Ungaria, China, Spania, Irlanda, Germania.
Abia începuse să cânte la Constanţa, când un cunoscut cronicar muzical, Edgar Elian, scria despre ea în revista «Muzica»: «[ ... ] am ascultat-o, cu câţiva ani în urmă, în perioada Conservatorului, şi constat că şi-a menţinut bunele însuşiri de tehnică vocală şi a câştigat în siguranţă scenică, în Lakme practicând un joc discret, dar sincer, în timp ce în Lysistrata realizează o creaţie de frumoasă ţinută vocală şi actoricească».
Gilda din Rigoletto, Norina din Don Pasquale, Mimi şi Musette din Boema, Rosina din Bărbierul din Sevilla, Floria din Tosca, Micaela din Carmen, Leonora din Trubadurul, Violetta din Traviata au fost treptele fundamentale ale carierei muzicale a Aidei Abagief. Ea a cântat şi în operetele Silvia (rolul Stazi), Ţara surâsului (Liza), Liliacul (Rosalinda), Soarele Londrei (Floria), Cântăreţul mexican (Eva), My Fair Lady (Eliza) ş.a.
După pensionare, s-a dedicat activităţii pedagogice, mai întâi la Liceul de Artă din Constanţa, apoi la Filarmonica «Marea Neagră» (maestru de canto) şi la Facultatea de Arte a Universităţii «Ovidius» (conferenţiar la Catedra de Canto).”
 
#citește mai departe în „Dulcea povară”, de Jean Badea

Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

La iniţiativa ZIUA de Constanţa Aida Abagief, din nou pe scenă, după 30 de ani - „Această zi n-am s-o uit niciodată“ (galerie foto)
 

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

721
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

994
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1164
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1071
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1018
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1235
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1306
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1970
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1537
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1664
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1223
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1305
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1006
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1167
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1175
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1570
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1760
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1643
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1594
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2303