#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: „Amintiri scumpe. Ioan N. Roman”

Revista interbelică a Episcopiei Constanța, „Tomis”, după cum am arătat și în articolele precedente, nu s-a rezumat doar la subiecte religioase sau de administrație bisericească, ci, a fost un factor de promovare a vieții culturale și a personalităților locale, și nu numai, de pe întreg cuprinsul eparhiei de atunci, care cuprindea județele Constanța, Ialomița, Caliacra și Durostor.
 
Pe 12 iulie 1931, pleca din această viață avocatul, publicistul, poetul și scriitorul Ioan N. Roman, fost primar al Medgidiei și al Constanței, dar și membru în Adunarea Eparhială a Episcopiei Constanța.
 
În memoria lui, Gherontie Nicolau al Tomisului, îi dedică articolul „Amintiri scumpe. Ioan N. Roman”, publicat în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 9, anul VIII, septembrie, 1931.

Personalitatea puternică a lui Ioan N, Roman l-a impresionat profund pe ierarhul tomitan, care îl considera printre puținii oameni care i-au pătruns la inimă:
 
„Mulți oameni am cunoscut în decursul vieţii mele, în cele patru colţuri ale ţării noastre, unde am fost purtat de Providenţă: Moldova, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, dar om care să mi se lipească de inimă, ca Ioan N. Roman, şi încă 3-4 persoane, nu întâlnisem până când am venit în Constanţa.
 
La prima vedere, Ioan N. Roman, te robea cu fi­gura-i distinsă și cu ochii lui care radiau inteligenţă şi suflet creştinesc. Nu bănuiam, însă, că Ioan N. Roman, de profesiune avocat, om de litere, cum îl cunoşteam din citite, poate fi ceea ce era: un versat cunoscător al sfinților apostoli şi mai cu seamă, al marelui Pavel!”.
 
Prima întâlnire dintre cei doi, Gherontie Nicolau și Ioan N. Roman, a avut loc în anul 1923, la sfințirea monumentului eroilor din Ghiuvenlia (azi Chirnogeni), județul Constanța. La fel ca toate localitățile din țară, și locuitorii din Ghiuvenlia au adus prinosul de jertfă în Marele Război. La eveniment au mai participat prefectul Constanței, N. Negulescu și primarul Constanţei, Virgil Andronescu.
 
„Dar, să povestesc ce-a· fost la Ghiuvenlia.  
Era în 1923; prefect era profesorul N. Negulescu, primar al Constanţei Virgil Andronescu, eu Arhimandrit Vicar al eparhiei Constanţa, în care calitate am fost rânduit de fratele Ilarie, episcopul de atunci să-l reprezint la inaugurarea monumentului citat, de la Ghiuvenlia. Tustrei şi cu clerul episcopiei, am plecat într'o Duminică din Iunie. Ajunşi la Ghiuvenlia, am făcut sfânta slujbă la monument, după care I. N. Roman, cu glas puternic, gură măiastră, patriotism cald, a ţinut o magistrală cuvântare, arătând suprema jertfă, adusă de Ghiuvenlieni pe câmpul de onoare, în Dobrogea şi la Mărăşeşti, etc… pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a prestigiului scumpei noastre Românii, acum în hotarele ei fireşti”.
 
Surprinzător pentru ierarhul tomitan, Ioan N. Roman a împletit în cuvântul său și citate din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Cunoștințele vaste în domaniul teologiei, l-au făcut pe Gherontie Nicolau să îl compare cu un doctor în teologie, inspirat chiar de Duhul Sfânt:
 
„Vorbele lui luate din Sfânta Scriptură au fost o surpriză pentru mine, să le aud din gura unui mirean. Cum? un profan (ce profan? că era ca şi doctor în teologie!), un mirean, să citeze la fiecare pas, pe Iisus Christos, pe Ioan Gură de Aur, pe Bossuet, pentru care avea un adevărat cult... cum se face asta? Ceea ce pentru mine era surprinzător, pentru ceilalți, era lucru obișnuit. I. N. Roman, nu putea vorbi decât din cărţile sfinte, mai ales la o festivitate ca cea pentru care venisem la Ghiuvenlia. De altfel, ori de câte ori l-am mai auzit, I. N. Roman cita, alături de cronicari, de mitologia greacă și romană, pe care, parcă le avea scrise în palmă, de istoria românilor etc., şi pe Iisus Christos, ca şi pe ucenicii Lui, cu o îndemânare uimitoare. Era - susțin cu convingere - inspirat de Duhul Sfânt”.
 
Doi ani mai târziu, în anul 1925, Ioan N. Roman era ales membru al Departamentului Cultural, dar și în Adunarea Eparhială a Episcopiei Constanța. Ambele demnități le-slujit cu onoare și devotament, până la moartea sa, în anul 1931.
 
„Un om, ca I. N. Roman mi se pare că a fost prea puţin onorat, faţă de onoarea cu care şi-a servit el patria şi cu care a apărat, la Liga Naţiunilor, drepturile noastre istorice asupra Dobrogei, atunci, când în 1917, o cotropiseră - din fericire vremelnic - popoare de altă origine şi fără drepturi istorice; putea fi foarte bine şi ministru. În 1925, I. N. Roman este ales, cu unanimitate, membru în Adunarea eparhială a Constanţei şi al secţiei culturale. Şase ani, în şir şi fără nici o absenţă, a luat parte la lucrările Adunării şi ale Consiliului. Cum legea şi statul de organizare bisericească, erau noi, luminile juridice ale lui I. N. Roman, ne-au adus imense foloase, pentru o bună şi echitabilă conducere a intereselor economice, administrative şi culturale ale­ eparhiei”.
 
#citește mai departe în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 9, anul VIII, septembrie, 1931.
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți