Istoria Dobrogei - Bibliografie: Galen (sec. II) - „Despre temperamente, în trei cărți”, „Despre facultățile naturale”

 
Galen s-a născut în Pergam (vestul Asiei Mici/Turcia asiatică) și a locuit între anii 122-199 în orașele Smirna (Izmir/Turcia asiatică), Corint (Grecia), Alexandria (Egipt) și Roma. A fost un mare medic al Antichității, fiind influențat de școala grecului Hipocrate (sec. V-IV î. H.). În vasta sa operă scrisă a folosit diverse izvoare, informațiile menționate datând din epoci anterioare.
 
În studiul „Despre temperamente, în trei cărți”, Galen diferențiază aspectul fizic al popoarelor în baza criteriului climatic: „II, 5. Egiptenii, arabii, inzii şi orice neam care locuieşte în regiuni uscate şi calde au un păr care creşte greu, negru, uscat, creţ şi fărâmicios. Spre deosebire de aceştia, cei ce locuiesc în ţinuturi umede şi reci - precum ilirii, germanii, dalmaţii, sarmaţii şi întregul neam scitic  - au un păr care creşte destul de repede, e subţire, drept şi roşcat. 6. Celţii, germanii şi întreg neamul tracic şi scitic au pielea rece şi umedă. De aceea ea este moale, albă şi fără păr.”
Editorul Gh. Ștefan (1899-1980) notează că aceste pasaje fac referință la lucrarea Despre aer, ape și locuri a lui Hipocrate („părintele medicinii”).
 


În lucrarea „Despre facultățile naturale”, autorul face diferență între sclavii daci și geți din societatea ateniană, citându-l în acest sens pe comediograful grec Menandru (sec. IV î. H.): „II,17,67. Iar dintre cei mai tineri, câţi s-au lăudat cu numele acesta, numindu-se ucenici ai lui Erasistratos şi ai lui Asclepiade asemenea sclavilor pe care i-a pus în comediile sale excelentul Menandru care nu-şi închipuie că au săvârşit vreun lucru plin de nobleţe, dacă nu şi-au înşelat de trei ori stăpânul. Le fel şi aceştia au ticluit, în lungul lor răgaz, sofisme neruşinate, unii pentru a nu se dovedi vreodată că Asclepiade s-a înşelat în vreo privinţă, iar alţii pentru a exprima prost ceea ce Erasistratos a păstrat bine sub tăcere. Dar despre ucenicii lui Asclepiade [am vorbit – notă G. Ș.] destul.”
Istoricul Gh. Ștefan notează că grecii Erasistros (sec. III î. H.) și Asclepiade (sec. I î. H.) au fost medici celebri ai Antichității, primul studiind disecțiile pe animale la Atena și Alexandria, iar al doilea întemeind o școală de medicină în capitala Imperiului Roman.
De asemenea, istoricul român citează în legătură pasajul despre Menandru pe grecul Herondas (sec. III î. H.) și latinii Terențiu și Ovidiu  (Arta de a iubi, III, 32).

 
Bibliografie
Claudii Galeni De temperamentis libri III recognovit Georgius Helmreich, Teubner, Leipzig, 1904.
Claudii Galeni Scripta minora edidit Georgius Helmreich, vol.III, Teubner, Leipzig, 1893.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (XCVIII. Galen)

Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Despre Marius Teja

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.

Citește și:
Istoria Dobrogei - Bibliografie Lucian (sec. II) - „Adunarea zeilor”, „Cum trebuie scrisă istoria”, „Icaromenip”, „Istoria adevărată”, „Scitul și oaspetele”, „Zeul tragedian”, „Oameni cu viața lungă”, „Despre dans