Istoria Dobrogei - Bibliografie: Rufus (sec. I) - „Istoria lui Alexandru cel Mare Macedoneanul”

Romanul Curtius Rufus a trăit la Roma în timpul domniei împăratului Claudiu I (41-54). El a scris „Istoria lui Alexandru cel Mare Macedoneanul” în zece cărți. Autorul a utilizat surse grecești, între care Cleitarchos, precum și un izvor ostil regelui macedonean (care domnise cu patru secole înainte). Din lucrare nu au ajuns în zilele noastre Cărțile I-II, sfârșitul Cărții V, începutul Cărții VI și o parte a Cărții X. (ed. Gh. Ștefan)
 
În capitolul 7 din Cartea VII este precizată așezarea geografică a sciților în apropierea Traciei și Dunării: „3. De altfel, neamul sciților, care se află așezat nu departe de Tracia, se întinde de la răsărit spre miazănoapte, și nu sunt învecinați cu sarmații, cum au crezut unii, ci formează o parte a aceluiași neam. Apoi, în linie dreaptă, ocupă altă regiune dincolo de Istru.” (ed. H, Bardon)

Istoricul Gh. Ștefan notează că textul este „confuz” în privința relației dintre sciți și sarmați și-l citează în acest sens pe grecul Strabon (sec. I î. H. – sec. I d. H.), care, în „Geografia” (VII, 3, 9), susținea că sarmații erau un neam scitic.
 


În capitolul 8 din Cartea VII, scriitorul roman imaginează discursul autodescriptiv ca un avertisment voalat al unei ambasade a sciților la cuceritorul macedonean ajuns în expediția sa în Asia Centrală: „17. neamul sciților, află că nouă ne-au fost date în dar jugul boilor și plugul, săgeata, sulița, cupa. De acestea ne folosim cu prietenii și împotriva dușmanilor. 18.Prietenilor le dăm roadele strânse prin munca boilor; tot cu ei bem vin din cupă în cinstea zeilor; pe dușmani îi înfruntăm cu săgeata, din depărtare, și cu sulița din apropiere.(...) 22. (...) dar pe sciți nu-i vei putea ajunge niciodată. Sărăcia noastră face să fim mai iuți decât armata ta, care duce cu ea prăzile atâtor neamuri. Dimpotrivă, când vei crede că suntem departe, ne vei vedea în tabăra ta. Noi urmărim dușmanul cu aceeași repeziciune cu care fugim de el. 23. Am auzit că pustiurile sciților au ajuns proverbiale pentru greci; dar noi căutăm mai mult deșerturile și ținuturile lipsite de oameni decât cetățile și ogoarele bogate. (...) 30. De altfel, pe noi ne vei avea drept scut atât în Asia cât și în Europa. (...) Locuim dincolo de Tanais [Don/Rusia] și până în Tracia; iar despre Tracia se spune că se află lângă Macedonia. Deci judecă dacă vrei să ai ca prieteni sau dușmani pe vecinii celor două împărății ale tale [Europa și Asia – notă G. Ș.].>” (ed. H, Bardon)
 
În capitolul 6 din Cartea IX, Alexandru include Tracia printre vastele teritorii cucerite în Europa: „20. Tracia și pe iliri, stăpânesc peste tribali și mezi>” (ed. H. Bardon)
Editorul Gh. Ștefan notează că nu este vorba despre mezii din Persia (Iran), ci despre un neam tracic, fără a preciza însă că, probabil, era vorba despre moesii/misii de la sud de Dunăre.
Despre moesi/misi vorbise pe larg tot Strabon în capitolul 3 din aceeași Carte VII.
 

 
În capitolul 1 din Cartea X este menționată înfrângerea gravă a comandantului macedonean Zopyrion de către geți și consecințele nefaste asupra stăpânirii macedonene în Tracia: „43. Cam în acelaşi timp a primit o scrisoare de la Coenus, cu privire la cele petrecute în Europa şi în Asia, în vreme ce [Alexandru – notă G. Ș.] supusese India. În timpul unei expediţii împotriva geţilor, Zopyrion, guvernatorul Traciei, fusese zdrobit cu toată oastea din pricina unor furtuni mari şi puternice, iscate pe neaşteptate. Când a aflat de aceste nenorociri, Seuthes i-a aţâţat la răscoală pe odrisi, concetăţenii săi. Tracia era aproape pierdută...” (ed. H. Bardon)
Catastrofa lui Zopyrion a fost menționată și de romanul Trogus Pompeius (adresă ZIUA DE CONSTANȚA) (sec. I) în „Istoria lui Filip” (XII, 2, 16).
Specialistul Gh. Ștefan notează că Seutes fusese menționat de grecul Diodor (sec. I î. H.), care, în „Biblioteca istorică” (XVIII, 14, 2), prezinta conflictul regelui tribului trac al odrisilor cu Lisimah, comandant și succesor al lui Alexandru în Tracia.
 
Bibliografie
Quinte-Curce, Histoires, texte etabli et traduit par H. Bardon, vol. I-II, Les Belles Lettres, Paris, 1947-1948.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LXII. Curtius Rufus)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Trogus Pompeius (sec. I) - „Istoria lui Filip”