Portrete de preoţi dobrogeni: Preotul Teodor Samoilă (galerie foto)

Părintele Teodor Samoilă a slujit în parohiile Pantelimon, Cernavodă şi Corbu din judeţul Constanţa, iar între anii 1951 şi 1961 a fost deţinut politic pentru „crima de uneltire contra ordinei sociale existente în Stat”. A fost închis la Aiud şi Gherla, iar din anul 1957 şi până în 1961 a locuit cu domiciliu obligatoriu în satele Bumbăcari şi Rubla (azi Valea Călmăţuiului) din Brăila. Este tatăl medicului Cornelia Dumitrescu din Constanţa.
 

 
Preotul Teodor Samoilă s-a născut pe 18  mai 1908, în comuna Osmanu (azi Unirea), judeţul Brăila, din părinţii Nicolae şi Tudora. După absolvirea cursurilor primare în satul natal, a urmat Seminarul Teologic „Sfântul Andrei ” din Galaţi (promoţia 1929), Facultatea de Teologie din Cernăuţi (promoţia 1935) şi Facultatea de Drept din Bucureşti (promoţia 1946). Concomitent cu  Facultatea de Drept din Bucureşti a urmat şi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, dar la care a renunţat în ultimul an de studii.
 
În anul 1929 s-a căsătorit cu Bălaşa Anghelescu din Tufeşti, judeţul Brăila, cu care a avut un băiat, Valentin. Din nefericire, în următorii patru ani, soţia şi copilul au trecut din această viaţă, Bălaşa Samoilă pe 10 martie 1933 şi Valentin Samoilă pe 6 iunie 1934. A fost hirotonit preot pe 24 decembrie 1929 pe seama parohiei Pantelimon, judeţul Constanţa, de Gheronie Nicolau, episcopul Constanţei. Pe 1 decembrie 1934 a fost transferat la cerere la parohia Cernavodă, unde avea să îşi dăruiască următorii 15 ani de viaţă. Fiind văduv din anul 1933, cu binecuvântarea preafericitului părinte Nicodim s-a recăsătorit în 1946, cu Ecaterina Cheramidoglu din Dăieni, judeţul Tulcea, cu care a avut o fată: Cornelia. 
 
Între anii 1949 şi 1951 a deţinut şi funcţia de protopop al Protoieriei Cernavodă, până la contopirea acesteia cu Protoieria Medgidia. Și în această calitate de protopop a desfăşurat o activitate bisericească intensă, intrând astfel în atenţia autorităţilor comuniste.
 
Despre anii petrecuţi ca preot la Panelimon şi Cernavodă, părintele Teodor Samoilă nota următoarele, într-un memoriu din anul 1973:
„Încă pe când eram încadrat în parohia Pantelimonul de Sus mi-a plăcut să duc o activitate şi pe tărâm social-cultural în condiţiile mediului rural de atunci. Prin concursul meu a fost alcătuit un comitet care a izbutit să construiască un cămin cultural, o clopotniţă la biserică şi să renoveze împrejmuirile la curtea bisericii şi cimitir. Tot de aici am publicat, mai rar, la revista Viitorul, redactată de Asociaţia Clerului, prin grija profesorului Boroianu. Am fost prezent şi în paginile unor ziare constănţene cu articole care urmăreau probleme de interes educativ creştin.
 
La Cernavodă am activat ca preot, preot paroh şi protopop, ambiţionând să fac prezentă misiunea clericală în rosturile sociale de atunci. Am colaborat sporadic la revista Tomis, editată de Episcopia Constanţei, şi am luat parte, până în 1941, la activitatea Ateneului Onoare şi Patrie, înfiinţat la Cernavodă de intelectualitatea locală. Împreună cu un cadru didactic din acea vreme am colaborat la întocmirea unei monografii a oraşului Cernavodă, căreia i-am semnat prefaţa”.

Pe 25 august 1951 preotul Teodor Samoilă a fost arestat de regimul comunist, fiind suspectat de legături cu mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Dobrogea. Dar, potrivit istoricului şi cercetătorului Adrian Nicolae Petcu, de-a lungul a câteva luni de anchete s-a constatat că preotul Teodor Samoilă avea cunoştinţă de aşa-zisa organizaţie subversivă „Partidul Socialist Creştin”, partid iniţiat de profesorul Lazăr Ştefănescu, ca o alternativă politică la o eventuală schimbare de regim. A fost judecat şi condamnat Tribunalul Militar Constanţa „la 16 ani muncă silnică, 6 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii, pentru crima de uneltire contra ordinei sociale existente în Stat”. A fost închis la penitenciarele Aiud şi Gherla, şi, în urma unei reduceri de pedeapsă, între anii 1957 şi 1961 a stat cu domiciliu obligatoriu în satele Bumbăcari şi Rubla (azi Valea Călmăţuiului) din Brăila.
 
După reîntoarcerea acasă, a lucrat ca jurisconsult şi consilier juridic la mai multe IAS-uri din judeţul Constanţa, încercând în această perioadă să obţină şi reîncadrarea în cler. Abia în anul 1973, pe 15 martie, a reuşit să obţină postul de preot din parohia Corbu. În memoriul pentru ocuparea postului, adresat episcopului Chesarie al Dunării de Jos, părintele Teodor Samoilă menţiona că:
 
„Din anul 1961 m-am încadrat în agricultura de stat ca jurisconsult şi consilier juridic unde nu m-am ruşinat de puterea harică ce mi s-a dat, căutând ca în limitele permise să fac prezentă povaţa bisericii şi prestigiul ei. (...) Deşi încadrat aici, am nostalgia vieţii ecleziastice... (...) Deoarece posturile vacante în timp erau tot din cele care solicitau diverse competivităţi, nu am putut să obţin cele cerute. Cum prin vacantarea parohiei Corbu de Jos găsesc prilej pentru a solicita reîncadrarea în cler, redactez acest memoriu în nădejdea că voi afla înţelegere şi pogorământ”.
 
Plin de dorinţa de a sluji din nou lui Dumnezeu şi oamenilor, părintele Teodor Samoilă s-a făcut remarcat şi în parohia Corbu, prin calităţile de bun administrator bisericesc şi un fin cunoscător al dreptului. Astfel, începând cu anul 1973 a renovat complet cele două biserici din Corbu de Sus şi Corbu de Jos, iar la Corbul de Jos a construit o clopotniţă nouă şi a ridicat un monument închinat eroilor satului, care au căzut pe front în timpul celor două războaie mondiale. Totodată, la Corbu a fost şi consultant al Comisiei de judecată de pe lângă Consiliul Popular Local, în litigiile ce se soluţionau acolo.
În parohia Corbu a slujit 11 ani, până la 1 aprilie 1894, când a ieşit la pensie, la vârsta de 76 de ani. A trecut din această viaţă pe 21 octombrie 1991 şi este înmormântat în Cimitirul Central din Constanţa.
 
Bibliografie:
 
Arhiva Arhiepiscopie Tomisului, Dosar Preot Samoilă Teodor;
Adrian Nicolae Petcu, Preoţi dobrogeni în temniţa comunistă, Ziarul Lumina, ediţia online, apud https://ziarullumina.ro/societate/historica/preoti-dobrogeni-in-temnita-comunista-79824.html.
 
Sursă foto: Ionuţ Druche şi Ziarul Lumina
 
Despre Ionuţ Druche
 
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Școlar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este şi bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” din Constanţa. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Portrete de preoţi dobrogeni: Preotul Nicolae Ciorbaru

Galerie foto: