Toamna la Pekin

Boris Vian este poate unul dintre numele cele mai celebre ale Parisului cultural de dupa al Doilea Razboi Mondial. Romancier, poet, dramaturg, traducator, scenarist, regizor de spectacole de cabaret, trompetist de jazz, compozitor si cintaret de sansonete - Vian are o cariera naucitor de diversa si o faima pe masura insolitului.

„Toamna la Pekinare toate calitatile care-l vor ajuta sa devina un clasic al genului." (Alain Robbe-Grillet)

Contrar asteptarilor create de titlul-capcana,Toamna la Pekinnu face nici cea mai mica aluzie la nostalgia toamnei sau la exoticul oras chinezesc, ci se constituie mai curind ca un roman absurd, destinat iubitorilor de jocuri de limbaj insolite. Povestea, ramificata in intrigi obscure, este proiectata pe decorul unui desert imaginar - numit simbolic Exopotamia -, unde se construieste o cale ferata fara trenuri, care nu duce nicaieri. Personajele maniacale, voluptuoase sau ilare - un functionar obsedat de calcule, un arheolog care face zob orice relicva dezgropata, un doctor care isi numara cu grija pacientii ucisi, o femeie cu pielea ca arama si un calugar ce nu poarta nimic pe sub sutana - sint antrenate toate in acest vast proiect fara sens, pentru realizarea caruia se darima la fel de mult pe cit se construieste.

Cele mai noi aparitii editorile pe gasesti pe http://www.pravaliacucarti.ro.