#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul comandor Costin Constantin

 
 

• Marian Moșneagu (n. 29 iunie 1961, Boroaia, Suceava, România) este un istoric român, specializat în istorie navală. A desfășurat și desfășoară o activitate publicistică intensă, focusat în general pe teme ale istoriei contemporane, cu precădere pe cele care privesc marina română.

Volumul de faţă este dedicat amiralilor şi ofiţerilor de marină români angrenaţi în rezistenţa anticomunistă şi se constituie într-o încercare de rememorare a represaliilor şi a umilinţelor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, în timpul anchetelor şi a detenţiei, precum şi a tributului plătit pentru îndârjirea şi tenacitatea cu care s-au opus regimului totalitar instaurat în România după 1947.
 


Lucrarea pune în balanţă, cu argumentele veridice ale informaţiei arhivistice, strategia de impunere samavolnică a noii ideologii a dictaturii proletariatului cu abordarea brutală şi demoralizatoare a acţiunii de restructurare a organismului militar românesc, într-o perioadă de tranziţie de la instituţia tradiţională la armata populară, tranziţie dirijată şi controlată de consilerii sovietici şi ulterior de Partidul Comunist Român, prin Direcţia Superioară Politică a Armatei (D.S.P.A.) şi locţiitorii politici ai comandanţilor de la toate eşaloanele. În marea lor majoritate, mărturiile documentare provin din Arhivele C.N.S.A.S., fondul „P” („Penal”), excepţie făcând cele din Arhiva S.R.I., respectiv din Arhivele Militare Române.ă“, de Marian Moșneagu.
 
Coinculpatul comandor Costin Constantin
 
Capitolul dedicat comandorului Costin Constantin începe cu fișa personală a acestuia: Ministerul Afacerilor Interne, Direcţiunea Generală a Securităţii Statului, D.R.S.S. - Gorj
 
La data de 29 aprilie 1948, căpitan-comandorului Costin N. Constantin declara legăturile sale cu contraamiralul (r) Horia Macellariu
 
„Subsemnatul Costin N. Constantin, născut în anul 1906, luna august, ziua 22, în comuna Focşani, jud. Putna, fiul lui Nicolae şi al Magdalena, de naţionalitate român, religie creştin ortodoxă, absolvent al Şcolii Superioare de Război, in prezent căpitan-comandor în rezervă, căsătorit cu Ileana Igirosescu, din Turnu Severin, B-dul Republicii nr. 36, declar următoarele:

Cu amiralul Macellariu am avut următoarele legături:

Mi-a fost comandant superior - comandant al Forţelor Navale, subsemnatul fiind comandant al canonierei „Chiculescu” în timpul războiului.

După debarcarea echipajelor de pe navele Forţelor Navale Maritime la 5 septembrie 1944, m-a întrebuinţat de la data de circa 20 sept. până la sfârşitul lunii noiembrie, ca şef de stat major al Forţelor Navale Maritime.

Fostul şef de stat major îşi dăduse demisia şi d-sa m-a rugat să iau această funcţie şi să-l ajut cu un număr de ofiţeri la reconstituirea echipajelor navale F.N.M. în cabanele de la Periş.

Am lucrat cu d-sa până la sfârşitul lunii noiembrie, când a predat comanda F.N.M.-ului d-lui amiral Roman August. La 3 dec. 1944 am fost numit şef de stat major la Comandamentul Forţelor Fluviale, sub comanda amiralului [Alexandru] Stoianovici.

Localul unde aveam birourile era acela din Piaţa Amzei nr. 5. Amiralul Macellariu a fost numit comandant superior al Şcolilor de Marină şi a obţinut in martie 1945 o cameră in acelaşi local din str. Piaţa Amzei nr. 5.

Mergând deseori după materiale sau aprobări nave sau materiale la Minister, m-am întâlnit cu amiralul Macellariu de câteva ori în acelaş drum.

Se plângea de greutăţile pe care le întâmpina la Tribunalul Poporului, că era achitat și cum i se redeschidea continuu procesul. Se plângea de faptul că era acuzat pe nedrept că principalul vinovat de luarea navelor F.N.M. de către sovietici ar fi fost d-sa, deşi îmi arăta şi mie telegrama cu care fusese chemat la Bucureşti la Minister în acea perioadă - 30 august şi în septembrie 1944. Se plângea de foştii ofiţeri din statul major al F.N.M. că l-au părăsit şi l-au lăsat singur, cazul fostului şef de stat major, comandor rezervă Miţescu Dumitru şi alţii.

Se plângea de foştii ofiţeri comandanţi de nave nu au dat rapoarte la Statul Major al Marinei suficient de clare şi cu serioase detalii pentru a se citi clar că evenimentele de la 5 septembrie 1944 nu se datorează lui, ci unor alte cauze şi că vinovaţii în adevăr nu este el ci poate alţii.“
 
 
 
Sursa foto: Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul căpitan-comandor Eftimie Ştefan
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul comandor Toma Matei