Raport de admitere pentru trei din cei patru candidaţi înscrişi pentru un mandat de judecător la CCR. Cine sunt aceștia

Comisia juridică din Senat a dat marţi raport de admitere pentru trei din cei patru candidaţi înscrişi pentru un mandat de judecător la Curtea Constituţională a României (CCR), conform Agerpres.ro

Este vorba de Cristian Deliorga - propus de grupul parlamentar PSD, Cătălin Daniel Fenechiu - din partea PNL şi Ovidiu Mircea Ursuţa Daraban - propus de USR.

Candidatura lui Gheorghe Iancu a fost respinsă, întrucât nu a avut susţinerea vreunui grup parlamentar, a precizat preşedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

"În conformitate cu Hotărârea Biroului permanent al Senatului din data de 3.05.2019, în temeiul art. 5, alin. 5, din Legea 47/1992, cu completările şi modificările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României, până la data de 6.05.2019, ora 18,00, au fost depuse, la Comisia juridică, de disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, următoarele candidaturi de judecător la Curtea Constituţională a României, din partea grupurilor parlamentare: grupul parlamentar PSD - Cristian Deliorga; grupul parlamentar PNL - Cătălin Daniel Fenechiu; grupul parlamentar USR - Ovidiu Mircea Ursuţa Daraban şi un candidat fără susţinerea vreunui grup parlamentar - Gheorghe Iancu", se arăta într-un comunicat semnat de preşedintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc.

Decizia referitoare la cel care va ocupa funcţia de judecător la CCR din partea Senatului va fi luată de plen.

Mandatul Simonei-Maya Teodoroiu, numită judecător la CCR pentru o diferenţă de mandat, expiră la data de 15 iunie, iar numirea noului judecător trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătoresc predecesor.

Cristian Deliorga, candidatul propus de grupul parlamentar PSD, a declarat că timp de peste 28 de ani a fost procuror, peste 8 ani - judecător la Constanţa, iar din 2002 - membru în Consiliul Superior al Magistraturii timp de două mandate.

Întrebat dacă un judecător la CCR trebuie să fie gardian sau interpret al Constituţiei, Deliorga a spus că deciziile CCR "în marea lor majoritate" sunt decizii de interpretare, răspuns cu care preşedintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc, nu a fost de acord. "Cu toată bunăvoinţa, nici în legea fundamentală, nici în legea de organizare nu am găsit o dispoziţie expresă care să permită Curţii să interpreteze textul suprem", a subliniat Cazanciuc.

Deliorga a mai susţinut că procurorul trebuie să fie magistrat, în eventualitatea unei modificări a Constituţiei în ceea ce priveşte statutul procurorului.

La rândul său, Daniel Fenechiu, propus de grupul parlamentar liberal, a spus că cei 23 de ani de activitate juridică îl recomandă pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

În opinia senatorului Fenechiu, "de principiu" Curtea Constituţională trebuie să fie gardianul respectării Constituţiei. "Da, trebuie să fie gardianul respectării Constituţiei, dar sunt convins şi am văzut în decursul evoluţiei timpului anumite situaţii când a fost nevoie şi de puţină interpretare", a susţinut Fenechiu.

Întrebat dacă prezenţa unui om politic în interiorul CCR nu ar fi în contradicţie cu natura acestei instanţe, senatorul PNL a declarat că se poate constata, inclusiv în comunitatea europeană, că există ambele variante de reglementare a componenţei Curţii Constituţionale.

"Astăzi legea supremă stabileşte că membrii CCR pot să fie inclusiv oameni care să provină din politică, nu ştiu dacă e bine sau rău (...). Eu cred că în raport cu atribuţiile Curţii nu sunt extrem de convins de împrejurarea că o Curte ruptă 100% de politic ar putea să-şi îndeplinească, într-o manieră satisfăcătoare, nişte obiective pe care românii cred că le au de la Curte", a explicat Fenechiu.

Ovidiu Mircea Ursuţa Daraban, avocat de profesie, propus de grupul parlamentar USR, a declarat că CCR trebuie să fie şi gardianul, dar şi interpretul Constituţiei, "să apere Constituţia şi să o interpreteze în limitele legii".

Întrebat dacă deciziile Curţii sunt obligatorii şi pentru Curtea Constituţională, Daraban a spus că această problemă "necesită discuţii, pentru că oricând Curtea poate reveni asupra jurisprudenţei în funcţii de noile condiţii sociale". 

 Agerpres.ro