Strategie de reîmprietenire cu laptele

 
 
 Intoleranța la lactoză este cea mai frecventă intoleranță alimentară și semnifică incapacitatea unei persoane de a digera glucidele din lapte. Laptele este un aliment care conține aproape 90% apă și procente egale de glucide, proteine și grăsimi- câte 3,5% din fiecare.
 
 
LactOZA sau zahărul din lapte este un carbohidrat cu absorție lentă format din 2 molecule: una de glucoză și una de galactoză. Aceste molecule trebuie desfăcute, separate pentru a putea fi digerate, iar responsabilă de acest proces este o enzimă numită lactAZĂ.
 
 




 
Ce se întâmplă când nu avem suficiente enzime? Lactoza rămâne nedigerată în intestin, fermentează și produce balonare, diaree și disconfort digestiv. Intoleranța la lactoză NU este o boală în sine, ci doar o scădere temporară a capacității organismului de a digera laptele.
 
Încă din perioada preistorică corpul uman a fost programat să nu mai secrete lactază, având în vedere că nu existau surse de lactoză în alimente. Cu timpul a avut loc o mutație în genele responsabile de sinteza aceste enzime datorită faptului că oamenii au început să consume produse lactate și după ce se încheia alăptatul la sân, scrie medicul Mihaela Bilic pe pagina oficială de Facebook.  
 
“Funcția face organul”, se spune în nutriție- dacă bem lapte corpul va sintetiza lactază. Această transformare adaptativa s-a făcut tocmai pentru a permite organismului să digere produsele lactate, o sursă esențială de calciu și vitamina D. La popoarele nordice, care consumă regulat lapte, intoleranța la lactoză este de numai 10%, crește la 25% la americani și europeni și ajunge la 80% în Africa și Asia, unde nu se bea lapte.
 
Care este conținutul de lactoză din produsele lactate? Cea mai mare cantitate există în laptele proaspăt, un pahar de lapte are 12 g lactoză. În produsele lactate acide de tipul iaurt, lapte bătut, sana, chefir lactoza este parțial digerată- bacteriile lactice se hrănesc cu lactoză, o fermentează-deci procentul de lactoză scade la jumătate. În brânzeturi și cașcavaluri lactoza este complet metabolizată și transformată în acid lactic, deci această categorie de alimente nu pune probleme de intoleranță, conține doar urme de lactoză. Untul este și el o grăsime din lapte care nu conține lactoză.


Sinteza enzimei responsabile de digestia laptelui scade în mod natural odată cu înaintarea în vârstă. Și faptul că nu consumăm în mod regulat produse lactate duce la scăderea sintezei de lactază. Dar capacitatea de sinteză NU dispare niciodată, chiar și persoanele intolerante la lactoză pot să digere 3 g lactoză/zi, adică o ceașcă de lapte.
 
Vreți să vă împrieteniți cu laptele și să-l tolerați? Depinde doar de voi!
 
Recomandări practice:
 
-consumați zilnic cantități mici de lapte sau produse lactate acide și creșteți doza progresiv, la fiecare 4-5 zile, până când ajungeți să-l tolerați
-nu beți laptele pe burta goală, va trece rapid prin stomac iar lactoza nedigerată ajunge în colon și produce fermentație; consumați produsele lactate asociate cu alte alimente (lapte cu cereale, iaurt la finalul mesei) tranzitul intestinal va fi astfel încetinit și se favorizează digestia
-folosiți lapte integral și produse lactate nedegresate, grăsimea din lapte încetinește golirea gastrică și ușurează digestia lactozei
-temperatura crescută determină o hidroliză parțială a lactozei, deci consumați laptele cald- cafeaua cu lapte este o soluție perfectă.
 
Perseverați! Este nevoie de o perioadă de 2-3 luni de adaptare până când organismul se reobișnuiește să sintetizeze lactază, iar voi veți scăpa de intoleranță.
 
 







Sursa foto: Pexels