#citeșteDobrogea: Alexandru Stoianovici - Contraamiralul constănțean care a modelat tactica militară navală din România

  • Contraamiral Alexandru Stoianovici s-a născut la 6 septembrie 1892 la malul mării, la Constanța.
  • Clasele primare și cele opt de liceu reale le-a urmat în orașul natal.
  • Atras de științele exacte, se înscrie la Universitatea din București, Facultatea de Matematici, urmând cursurile acestei facultăți doar un an.
  • Urmare a evenimentelor ce se derulau în Balcani, tânărul de 21 de ani se înscrie la Școala de Artilerie, Geniu și Marină și, începând cu data de 1 aprilie, a fost repartizat la bordul crucișătorului „Elisabeta” pentru efectuarea stagiului, aici fiind avansat la gradul de locotenent.
În anul 1943, comandorul Alexandru Stoianovici a deținut funcția de comandant al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân" din Constanța.
În același an, a fost numit în funcția de comandant al Comandamentul Forțelor Fluviale (C.F.N.Fl.), având în subordine detașamentele fluviale Dunărea de Sus, Dunărea de Mijloc, Dunărea de Jos (în total 37 de nave între care se aflau 7 monitoare, precum și un număr de baterii de artilerie, batalioane de infanterie marină, grăniceri).

Așadar, în preajma intrării României în prima conflagrație mondială, în prima parte a campaniei din anul 1916, ofițerul a fost repartizat la bateria de 75 mm din zona Turtucaia, iar în a doua parte a campaniei a comandat bateria formată tot din două piese debarcate de la crucișătorul „Elisabeta” și amplasată tot în zona Turtucaia.
După căderea capului de pod, ofițerul a participat la demontarea bateriei sale, fiind decorat cu Coroana României cu spade în grad de cavaler.



Un moment important din Al Doilea Război Mondial la care contraamiralul a avut un rol decisiv s-a petrecut pe 26 august 1944, când Al. Stoianovici, comandant al Forțelor Fluviale s-a deplasat la Ismail și s-a întâlnit cu contraamiralul rus Gorșkov, comandantul Forțelor Fluviale Sovietice, pentru a-i cere ca navele de război românești, aflate în zona Tulcei, să fie lăsate să treacă în susul Dunării pentru a participa la urmărirea unităților flotei germane. Contraamiralul sovietic i-a răspuns că nu are niciun ordin din partea forurilor superioare sovietice pentru încetarea ostilităților cu România, iar flota română, aflată la Tulcea, trebuie să se predea, în caz contrar ea urmând să fie distrusă.

A doua zi, la 27 august, potrivit ordinelor primite și datorită situației delicate în care se afla, Comandamentul Forțelor Fluviale a predat Comandamentului sovietic vasele de care dispunea în zona Tulcea: un monitor, o vedetă fluvială, cinci remorchere armate și trei pontoane pentru transportul trupelor. La 29 august, ca urmare a unei convorbiri pe care contraamiralul Stoianovici a avut-o, la Ismail, cu contraamiralul Gorșkov, acesta din urmă a acceptat ca flota română de Dunăre să coopereze cu cea sovietică, dar să fie subordonată, din punct de vedere operativ, comandantului Flotei Sovietice de Dunăre.

După acceptarea de către partea română a propunerii ruse, contraamiralul Gorșkov a ordonat ca toate navele românești aflate pe Dunăre să fie concentrate la Reni, apoi la Ismail, iar comandantul Forțelor Fluviale, împreună cu statul său major, să se prezinte cu toate documentele necesare întocmirii planului comun de acțiune pe Dunăre.

În momentul în care contraamiralul Stoianovici și statul său major, cu toate documentele și navele, au ajuns la Ismail, ofițerii au fost arestați; echipajele debarcate au fost duse în mare parte în captivitate, navele românești au fost capturate, duse în apele teritoriale ale U.R.S.S., iar pavilionul românesc a fost înlocuit cu cel sovietic.

Contraamiralul Stoianovici și ofițerii superiori au fost ținuți în izolare, până la 7 septembrie 1944, când au fost eliberați și transportați cu o navă sovietică la Tulcea.

După război, ofițerul a fost repartizat la bordul monitorului „Alexandru Lahovary”, în funcția de ofițer cu artileria, iar în prima parte a anului 1916 a primit însărcinarea de comandant secund al monitorului, executând-o în mod lăudabil. Pentru contribuția adusă în război, a fost decorat cu Crucea comemorativă 1916-1918 cu brevet de Turtucaia. În ultimele luni ale anului 1919, Stoianovici îndeplinește funcția de subdirector al Șantierului Naval Mobil, apoi fiind avansat în grad de căpitan este mutat la Comandamentul Marinei ca șef al Serviciului TFS.


 
În perioada 1922 -1925, Alexandru Stoianovici îndeplinește funcții pe monitorul „Brătianu” și distrugătorul „Mărășești”, fiind foarte apreciat de șefii săi ca o persoană foarte bine pregătită din punct de vedere al specialității și ca un bun camarad. Urmează cursul de informații din cadrul Școlii Navale, fiind apreciat de comisia de examinare cu caracterizarea „Merită a deveni ofițer superior”. În aprilie 1925, pentru perioada de vară i s-a încredințat comanda canonierei „Stihi”, dovedind calități de bun manevrier, motiv pentru care va efectua prima sa lucrare hidrografică, ulterior devenind unul dintre cei mai competenți hidrografi ai Marinei Militare.
 
Din anul 1925, Stoianovici este numit șef al Serviciul de Hidrografie, fapt ce îl face pe ofițer să execute lucrări apreciate din punct de vedere științific, de ridicare a lacului Siutghiol, însă pentru a se specializa în hidrografie este trimis în Italia, la Școala de Hidrografie de la Genova. La întoarcerea în țară, este numit șef al Serviciului de Hidrografie al diviziei de Mare și, în paralel, profesor la Școala de Aplicație a Marinei, predând disciplinele Hidrografie și Nautică.

Contraamiralul Alexandru Stoianovici este autorul mai multor lucrări de tactică militară navală și pentru activitatea sa a fost decorat cu ordinul „Coroana României" şi „Steaua României".
A încetat din viață în anul 1951.

(surse - anmb.ro, wikipedia.org)


Citește și:
#citeșteDobrogea - Personalități dobrogene marcante în domeniul militar – Alexandru Stoianovici, Dan Tarnovschi, Marin Trupină

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunea  Techirghiol în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunea Techirghiol în anii 1960

982
#citeșteDobrogea: Rechiziții și cartiruiri ale Primăriei Municipiului Constanța la jumătatea secolului trecut

#citeșteDobrogea: Rechiziții și cartiruiri ale Primăriei Municipiului Constanța la jumătatea secolului trecut

981
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunea Eforia în anii 1960 (GALERIE FOTO)

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunea Eforia în anii 1960 (GALERIE FOTO)

1833
#citeșteDobrogea: Raionul Medgidia în primii ani ai regimului comunist

#citeșteDobrogea: Raionul Medgidia în primii ani ai regimului comunist

1921
#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. IV. Interesul francez - Câteva inscripții tomitane aflate astăzi la Luvru

#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. IV. Interesul francez - Câteva inscripții tomitane aflate astăzi la Luvru

1863
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunile Năvodari și Agigea. Călătorie în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunile Năvodari și Agigea. Călătorie în anii 1960

1227
#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. III. Interesul francez - Desjardins, identificarea Histriei și inscripțiile din Tomis

#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. III. Interesul francez - Desjardins, identificarea Histriei și inscripțiile din Tomis

1823
Situația cooperativelor muncitorești și ale țăranilor  în zona Medgidia în primii ani ai regimului comunist

Situația cooperativelor muncitorești și ale țăranilor în zona Medgidia în primii ani ai regimului comunist

1629
#StrăzidinConstanța – atunci și acum: Stațiunea Mamaia, lacul Siutghiol și insula Ovidiu. Călătorie în anii 1960

#StrăzidinConstanța – atunci și acum: Stațiunea Mamaia, lacul Siutghiol și insula Ovidiu. Călătorie în anii 1960

1946
#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. II. Kustendjie, Valul lui Traian și interesul britanicilor pentru vestigiile antice

#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. II. Kustendjie, Valul lui Traian și interesul britanicilor pentru vestigiile antice

2032
#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană - Un preambul și primele mărturii (I)

#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană - Un preambul și primele mărturii (I)

1743
#citeșteDobrogea: Învățământul  din Medgidia în primii ani ai regimului comunist

#citeșteDobrogea: Învățământul din Medgidia în primii ani ai regimului comunist

1724
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Constanța anilor 1960. Bulevardul V.I. Lenin și străzile 30 Decembrie și Romană

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Constanța anilor 1960. Bulevardul V.I. Lenin și străzile 30 Decembrie și Romană

1750
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Constanța anilor 1960. Șoselele Mangaliei, Cerealelor, Filimon Sîrbu și străzile Eternității, T. Burada, Liniștii, Labirint, Papadopol

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Constanța anilor 1960. Șoselele Mangaliei, Cerealelor, Filimon Sîrbu și străzile Eternității, T. Burada, Liniștii, Labirint, Papadopol

2133
#citeșteDobrogea: Întreținerea stațiunii Mamaia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Întreținerea stațiunii Mamaia în perioada interbelică

1805
#StrăzidinConstanța: La pas prin Constanța anilor 1960 -Străzile Ștefan cel Mare și Ștefan Mihăileanu

#StrăzidinConstanța: La pas prin Constanța anilor 1960 -Străzile Ștefan cel Mare și Ștefan Mihăileanu

2737
#StrăzidinConstanța: Bulevardul Republicii și șoseaua Mangaliei. La pas prin Constanța anilor 1960

#StrăzidinConstanța: Bulevardul Republicii și șoseaua Mangaliei. La pas prin Constanța anilor 1960

2648
#citeșteDobrogea: Antreprenori în Dobrogea interbelică

#citeșteDobrogea: Antreprenori în Dobrogea interbelică

1933
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin și Cuza Vodă. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (II)

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin și Cuza Vodă. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (II)

2246
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin,  Traian și Petru Rareș. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (I)

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin, Traian și Petru Rareș. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (I)

1895