#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan


Trecem astăzi adesea pe Bulevardul Ferdinand din Constanța iar în vecinătatea Hărții cu mozaic a Dobrogei antice, chiar lângă zidurile Tomisului de secol VI d.H, întâlnim statuia lui Vasile Pârvan (1882-1927). Este un bust creat de sculptorul Ion Irimescu și dezvelit în 1957.
Din păcate, puțini dintre constănțeni cunosc astăzi cât de important a fost Pârvan pentru Dobrogea sau care a fost rolul său în acțiunea de promovare a incredibilului patrimoniu cultural-istoric dintre Dunăre și Mare. Nu vom face acum o listă a realizărilor sale științifice și nici nu vom enumera toate operele pe care le-a creat în scurta sa viață. Trebuie însă să punctăm câteva elemente, cu ajutorul cărora se evidențiază mai lesne această personalitate uriașă



Grație arheologului Pârvan ne lăudăm astăzi cu zidurile de incintă ale cetății Tomis, pe care el le-a dezvelit pentru prima oară, începând cu anul 1915. Sub coordonarea lui a fost descoperit Turnul Măcelarilor, care și astăzi impresionează și care veghează o margine a Parcului Arheologic.
Pârvan este în același timp cel care a descoperit Histria (plecând de la o localizare anterioară a francezului Desjardins) și care a început acolo, în 1914, cercetarea sistematică, cea care avea să continue în următorul secol și să producă rezultate extraordinare.

A săpat și cercetat ruinele antice din întreaga Dobroge, a scos din uitare fortificația Ulmetum (azi comuna Pantelimon), a săpat la Capidava, Adamclisi-Tropaeum Traiani, Callatis, Carsium (Hârșova) etc. A studiat și publicat numeroase inscripții descoperite în ruine, texte antice care au contribuit decisiv la reconstituirea istoriei adevărate a Dobrogei. Și-a luat doctoratul la numai 27 de ani, cu lucrarea de excepție „Naționalitățile magistraților din Imperiul Roman”, avându-l ca și coordonator pe celebrul profesor german Conrad Cichorius, cel care a publicat reliefurile de pe Columna lui Traian. A publicat numeroase articole, studii și cărți, dar pentru Dobrogea, cea mai importantă spunem că ar fi sinteza „Începuturile vieții romane la Gurile Dunării”.

Pârvan a fost fascinat de Dobrogea, el fiind primul care a comparat acest ținut cu o cetate antică: „Dobrogea este o cetate. Zidurile ei sunt malul înalt al Dunărei și Mării. Șanțurile ei cu apă sunt Dunărea și Marea. Iar la miazăzi râpele adânci care despart Dobrogea noastră de Deliormanul turco-bulgăresc, fac a patra lature întărită a mărețului nostru fort de flanc. Ca orice fel de cetate, veche sau nouă, Dobrogea are un mare ținut deschis, pe care îl priveghiază și îl apără de jur împrejurul ei”.

Pârvan a fost un om care a muncit întreaga viață, scurta cum a fost ea, cu o pasiune incredibilă. A fost mereu un om matur și dedicat, chiar și când ar fi trebuit să se bucure de copilărie sau de anii tinereții. La numai 23 de ani, spre exemplu, se arăta mâhnit de superficialitatea lumii ce îl înconjura. Iată ce îi scria surorii sale Elvira (căsătorită Apăteanu), în 1905: „Această lume (este) crescută pe un teren fals ori propriu-zis incolor – educată pentru a-și avea întâi și întâi mintea la satisfacerea nevoilor materiale – la câștigarea unui post gras în serviciul așa de elastic al statului – lipsită încă de la început de steaua călăuzitoare a unui ideal... ideal care să fie în legătură cu adevăratul suflet creat de împrejurări ideale naționale și sociale, în care acea lume ar fi trebuit să se dezvolte...”.

În 1911 era deja membru corespondent al Academiei Române iar după numai doi ani avea să ajungă membru titular al forului național.Tot în acea vreme devenea profesor titular al Catedrei de Istorie Veche, Epigrafie și Antichitate greco-romană a Universității din București.
Patriot și promotor al culturii și identității naționale, a intrat în Liga Culturală al cărui secretar general era celălalt mare istoric al vremii, Nicolae Iorga.
După cum s-a văzut și în articolul anterior, Pârvan a participat la acțiuni ale Ligii în Dobrogea, ținând conferințe pe tema patrimoniului cultural regional.

Era un om care nu făcea niciun fel de compromis. Milita pentru Reîntregirea României, pentru unirea cu provinciile istorice luate în stăpânire de puteri străine, Ardealul, Banatul, Basarabia, Bucovina. Nu era însă de acord ca această crearea a mult-doritei Românii Mari să fie făcută cu sprijinul interesat și veros al vreunei Mari Puteri. Această atitudine i-a adus critici din partea unei părți a presei care credea că Marea Unire trebuie făcută cu ajutor extern, iar în 1914 a fost exclus chiar din Liga Culturală, paradoxal și șocant chiar, „pentru atitudinea sa anti-românească” .

În apărarea sa a scris „Părerile unui trădător de neam”, un manifest acid și ironic, un memoriu pe care l-a citit pe 9 noiembrie 1914, la Ateneul Român. Cu această ocazie a atacat intruziunea politicului în cultură și încercarea politicienilor români de a aservi Liga Culturală intereselor lor. El a afirmat clar că Marea Unire trebuie să fie una totală, și nu doar ceva parțial, permis de marile puteri ale Europei.

Lăsăm cuvintele sale să vorbească, pentru a demonstra, încă o dată în plus, pasiunea, patriotismul și viziunea acestui om extraordinar:
Liga Culturală păstrează o iubire egală românilor de pretutindeni. Ea nu poate renunța, de dragul nici unei puteri streine protectoare sau de dragul niciunei alianțe onorabile, la vreo parte din corpul sacru al națiunei. Liga nu poate aproba punctul de vedere al acelor care pentru a obține o parte din pământul românesc, jertfesc și renunță pentru totdeauna la alte milioane de frați de sub stăpâniri interesate, momentan, de prietenia noastră. Liga nu recunoaște nicio preferință față de marile puteri... Liga nu iubește nici Franța, nici Germania, mai mult ca însăși patria daco-romană dintre Tisa și Nistru. Câtă vreme Rusia nu începe prin a ne da înapoi ce ne-a luat în 1812, ci ne oferă numai de la dușman, ea nu ne este mai simpatică decât Germania, care nu găsește nimic mai bun ca să ne atragă de partea ei decât promițându-ne pe românii din Serbia și pe cei din Basarabia. Liga nu poate primi punctul de vedere al Triplei Înțelegeri ca noi să dămînapoi Cadrilaterul,câștigat cu jertfa fatală a Românilor macedoneni, cu jertfa miilor de ostași morți de holeră în 1913, și cu pierderi economice incalculabile, dacă aceeași Triplă Înțelegere nu ne dă ea întâi exemplul jertfei, dându-ne înapoi Basarabia cea cu 45.000 de kilometri pătrațiși cu cel puțin 1,5 milioane de români...Liga dorește ca Guvernul să își pregătească diplomatic și războinic situația, astfel ca, fără a renunța la nimic din marele ideal național.... la momentul oportun să poată ocupa întregul Ardeal, întregul Banat, Bihorul, Oradea Mare, Careii Mari, Sătmar și Hust, precum și tot ce-i românesc în străvechile burguri ale românității moldovene, Maramureșul și Bucovina".

Discursul lui Vasile Pârvan de la Ateneu venea la un an după ce România obținuse Cadrilaterul, Dobrogea de Sud, la finalul celui de Al Doilea Război Balcanic. Provincia pontico-dunăreană avea acum patru județe: Constanța (218.880 locuitori), Tulcea (178.561), Caliacra (146.649) și Durostor (134.234 locuitori).
În 1914, Regatul României ce avea în componență Țara Românească, Moldova și Dobrogea (cu tot cu Cadrilater) înregistra o populație de 7.771.341 de locuitori.

Noile orașe românești din Dobrogea de Sud erau Bazargic (azi Dobrici), cu 17.190 locuitori, Silistra - 11.719, Balcic - 6618, Cavarna - 4978, Turtucaia 10.978..


(Va urma)



Bibliografie

Nicolae Iorga – Liga Culturală (în anexă – Date istorice din viața Ligii Culturale, culese de Barbu Theodorescu), București, 1930, extras din revista Boabe de Grâu anul 8 nr.1

Nicolae Iorga – România cum era până la 1918. Moldova și Dobrogea, București 1940

Nicolae Iorga – Drepturi naționale și politice în Dobrogea, Editura Fundației Culturale Regele Mihai I, București, 1913

Pentru Congresul din Constanța al Ligei Culturale – Rapoarte și Informații publicate de Comitetul Central, Vălenii de Munte, Tipografia Neamul Românesc, 1912

Statutele Ligei pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, Noua Tipografie Populară, Bucuresci, 1893

Horia Dumitrescu – Nicolae Iorga și Congresul Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor românilor, de la Focșani, 1931

Ruxandra Predescu – Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte

Petre Daiche – Activitatea Ligii Culturale, secția București, între cele două Războaie Mondiale. Articol apărut în revista Materiale de Istorie și Muzeografie VI, 1968, p.190

Adina Boroneanț – Vasile Pârvan și patrimoniul arheologic dobrogean în timpul Primului Război Mondial. Documente în arhiva muzeului național de antichități, articol publicat pe academia.edu

Vasile Pârvan – Începuturile vieții romane la Gurile Dunării, București, 1923

Vasile Pârvan – Dacia Scythică, Revista Analele Dobrogei nr.2 an 4

Vasile Pârvan – Părerile unui trădător de neam, București, 1914

Vasile Pârvan – Memoriale, Editura Cultura Natională, București, 1923, cap.I Laus Vitae – Gânduri despre lume și viață la greco-romanii din Pontul Stâng, manuscris publicat pe academia.edu de Justin Lazăr, sursa cimec.ro

Anuarul Statistic al României, București, 1912

Anuarul Statistic al României pentru anii 1915-1916 (editat în 1919)

Marius Grec – Vasile Pârvan, omul și savantul (1882-1927)

Șerban Dragomirescu – Un cărturar brașovean uitat – Nicolae Orghidan, articol publicat pe site-ul e.antropolog.ro

Enciclopedia Română – Tomul II, Sibiu, 1900


Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1448
#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

1468
#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

1387
#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

3136
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

2638
#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

2172
 #citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2354
#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

1475
#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

1315
#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

1634
#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

354
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1737
#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

1597
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

1502
#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2068
#DobrogeaDigitală: „A se încorpora Dobrogia cu Patria comună în toate privinţele”

#DobrogeaDigitală: „A se încorpora Dobrogia cu Patria comună în toate privinţele”

1590
#citeșteDobrogea: Plasa Mangalia și localitățile arondate la începutul secolului XX

#citeșteDobrogea: Plasa Mangalia și localitățile arondate la începutul secolului XX

1779
#DobrogeaDigitală: Dobrogea – nu doar pământ și istorie, ci în primul rând emoție

#DobrogeaDigitală: Dobrogea – nu doar pământ și istorie, ci în primul rând emoție

795
#citeșteDobrogea: Jean Tița Bibu – un om și o vioară

#citeșteDobrogea: Jean Tița Bibu – un om și o vioară

1855
#DobrogeaDigitală: Adunarea eparhială a Episcopiei Constanța din 1942, în plin război mondial. Palatul episcopal din Constanța, bombardat

#DobrogeaDigitală: Adunarea eparhială a Episcopiei Constanța din 1942, în plin război mondial. Palatul episcopal din Constanța, bombardat

2119