#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța



Emigrarea evreilor din România pentru a se adăposti de furia grupărilor extremiste din țară, dar și din Europa, a reprezentat o adevărată epopee pentru comunitățile de evrei care trăiau în acest spațiu istoric.
Emigranții români sau polonezi refugiați în România după declanșarea celei de-a doua conflagrații mondiale s-au îndreptat către portul Constanța, văzut precum o adevărată "poartă" către supraviețuire. În anul 1939, un număr de 556 de evrei polonezi au fost repartizați în localitățile Constanța, Eforie Nord și Carmen Sylva-Eforie Sud.
Refugiații de cele mai diverse vârste și origini sociale căutau să ajungă în Palestina, pentru a se putea salva de furia nazistă. Până reușeau să se ambarce pe vreo ambarcațiune, încercau să se integreze în noile locații.



Autoritățile constănțene înființaseră un cămin pentru a se organiza cursuri profesionale pentru refugiați. Uneori, acțiunile de ambarcare a unor evrei se soldau cu eșec, ambarcațiunea naufragiind la mal. Este cazul barcazului motorizat Maria, care la 31 octombrie 1939, nu reușea să mai iasă în larg. Autoritățile polițienești erau foarte atente la orice mișcare a ambarcațiunilor de mari sau mici dimensiuni, precum și față de eventualele mișcări ale populației evreiești către zona porturilor maritime.
Guvernul Ion Gigurtu impusese Ministerului Aerului și Marinei, o serie de restricții printre care:
  • vasele cu pavilion românesc nu aveau voi să ambarce la bord refugiați evrei;
  • remorcarea vaselor sub pavilion străin care aveau la bord refugiați evrei;
  • permisiunea de a pătrunde în porturile românești a vaselor care aveau la bord refugiați evrei.
Un rol important în impunerea acestor restricții l-a avut căpitanul portului Constanța, lt-comandorul D. Niculescu, care primise ordin din partea guvernului de a nu mai permite ofițerilor să aibă atitudini favorabile și să sprijine interesele evreiești. Accesul evreilor în port a fost limitat la început, iar mai apoi a fost interzis. Navele ce aparțineau evreilor au fost confiscate și trecute în patrimoniul Subsecretariatului de Stat al Marinei.
Primele nave care au transportat evrei din portul Constanța au fost: Darien II cu 163 de emigranți la bord și Transilvania, care au ambarcat evrei la bord în anul 1940. Ulterior Darien II a plecat cu 504 evrei la bord. Alte nave care au transportat un număr mai mic de evrei au fost Hoinar,Dor de Val și Crai Nou.



În ceea ce privește ultima ambarcațiune amintită, aceasta a fost lansată la apă la data de 31 mai 1936 având pavilion: România, port de înregistrare: Constanţa, 12 to., lungime: 15,15 m, lăţime: 3,10 m, pescaj: 1,99 m, propulsie: motor SBWB 46, turaţie: 1.400 rotaţii/ minut, puterea maşinii: 12 c.p., 1 catarg din lemn x 17 m, velatură: 80 m², 1 cabină cu 4 paturi, 1 cabină cu 1 pat, pentru echipaj; nava mai avea în dotare o barcă de 2,70 m lungime, constructor: 1936, Şantierul Naval Constanţa, care avea în anul 1935,  350 de lucrători.
În perioada 1939 – 1942, dezvoltarea atelierului a continuat, fiind construite halele construcții metalice și navale, mecanică, electrică, tâmplărie, lăcătușărie, precum și pavilionul administrativ, numărul de salariați depășind 500 de lucrători.
Revenind la yachtul Crai Nou, la 15 februarie 1941, ing. Aurel Theodoru din Bucureşti, armatorul yahtului, a vândut ambarcațiunea către numitul Constantin F. Tudoran, din Bucureşti.Valoarea yachtului era de 800.000 lei.
La 1 mai 1941, ambarcaţiunea a plecat din portul Constanţa cu destinaţia Istanbul, având la bord 12 emigranţi evrei, dar, din cauza condiţiilor hidro-meteorologice nefavorabile, a fost nevoită să intre la adăpost în portul Mangalia.Chiar şi aici, valurile provocate de furtuna de forţa 7 au târât ambarcaţiunea pe lanţ, aceasta atingând fundul mării, dar a fost repusă pe linia de plutire.Spre seară, furtuna a provocat ruperea lanţurilor de siguranţă, dar intervenţia rapidă şi eficace a autorităţilor a salvat yachtul.
În dimineaţa zilei de 4 mai 1941, din portul Mangalia, yachtul şi-a reluat călătoria spre Istanbul, unde a ajuns cu bine, dar nu s-a mai întors niciodată în România.A fost primaambarcaţiune construită în Şantierul Naval Constanţa.
Putem conchide prin a spune că prin portul Constanța evreii au reușit să părăsească zona fiind amenințați de autoritățile române, dar mai ales de naziști, aliați ai românilor după 1941.

Bibliografie selectivă: 
SJANC, Fond Căpitănia Portului Constanța, dosar 102/1940
Idem, dosar 98/1940
Idem, dosar 114/1940
Idem, dosar 120/1941
Idem, dosar 123/1941
Florin C. Stan, Situația evreilor din România între anii 1940-1944, Editura Argonaut, Cluj Napoca , 2012

Despre Adrian Ilie
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:
 #citeșteDobrogeaColonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

241
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

793
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

943
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1130
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1122
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1058
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

1090
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

1093
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

1298
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

1213
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

1018
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

1326
Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

1483
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

1357
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

970
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1116
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1507
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1548
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1747
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1632