#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi


În a doua jumătate a sec.XIII, începând cu anii 1262/1263 și până în 1280, peste 10.000 de familii de turci selgiucizi s-au stabilit în Dobrogea, conduși de dervișul Sari Saltuk Baba. Au întemeiat orașul Babadag (Muntele Tatălui), numit astfel după cel care îi conducea și care a fost înmormântat pe culmea împădurită ce străjuia așezarea.



Migrația turcilor din Sultanatul Selgeucid Rum, inițiată de sultanul Izzettin Kaykavus al II-lea și finalizată cu stabilirea înDobrogea, sub conducerea lui Sari Saltuk Baba, a fost menționată în mai multe izvoare ale Evului Mediu, încă din sec.XIV.
Astfel, informații prețioase apar în cronicile bizantinilor Georgios Pachymeres și Nikeforos Gregoras. Turcul Yazicioglu Ali este primul istoric care menționează rolul principal avut de Sari Saltuk. După cum am scris și în articolul anterior, dervișul-profet a fost menționat și de arabul Ibn Battuta, în 1355, în "Rihla".
Legende legate de minunile și faptele lui Sari Saltuk apar scrise într-o colecție arabă din 1314, "Tuffah al Arwah", dar și în "Vilayetnâme-i Haci Bektaș", în care este relevat rolul lui Sari Saltuk de propagator al credinței musulmane în Balcani, dar și al ordinului credincios Bektașiye, strâns legat de dinastia otomană.

Trebuie menționat faptul că așezarea turcilor selgiucizi în Dobrogea, în 1262/1263, este făcută înainte de nașterea Imperiului Otoman (fondat în 1299). Cel care a pus bazele marii puteri otomane, primul sultan, a fost Osman I (Osman Gazi - gazi "luptător pentru credință") care a domnit între 1299 și 1324 (n.a. bolnav, a abdicat în favoarea fiului Orhan), și a murit în 1326.
Imperiul Otoman a cucerit Dobrogea abia în 1417-1418 (după alte surse 1420/1421), cel mai probabil după moartea domnitorului Țării Românești, Mircea cel Bătrân (1386-1418). A fost o cucerire parțială, pentru că Imperiul nu a pus mâna și pe Gurile Dunării. Acest lucru s-a întâmplat abia în 1484, când sultanul Baiazid al II-lea Veli (1481-1512) a reușit să cucerească cetățile Chilia și Cetatea Albă, până atunci aflate sub stăpânirea Moldovei lui Ștefan cel Mare. Acest război, și prezența lui Baiazid al II-lea în Dobrogea și la Babadag, avea să se dovedească extrem de importantă în creșterea popularității lui Sari Saltuk Baba, în recunoașterea sa ca sfânt și profet și în transformarea orașului Babadag în loc de pelerinaj pentru musulmani.

Cea mai importantă sursă de legende privitoare la Sari Saltuk este compilația de mituri "Saltukname", scrisă între anii 1473-1480 de către Ebu'l Hayr Rumi, din porunca prințului Cem, pretendent la tron, fiu al lui Mahomed al II-lea Cuceritorul și frate vitreg al sultanului Baiazid al II-lea Veli. "Saltukname" respectă ciclul eroic al operelor de gen, din perioada otomană, având patru faze: "Apariția", "Povestea de iubire" (în cazul de față - relatări legate de credința, iubirea față de Allah și realizările spirituale ale dervoșului), "Serviciul Eroic" și "Moartea Eroului". Se menționează aici că Sari Saltuk ar fi trăit 99 de ani, că a fost ucis prin otrăvire și apoi înjunghiat, dar că înainte de a închide ochii, și-ar fi ucis la rândul său dușmanul. Evident, într-o epocă în care Imperiul Otoman luptă împotriva Creștinătății, "Saltukname" îl prezintă pe sfântul musulman de la Babadag ca pe un erou care, deghizat în călugăr creștin, îi învinge pe preoți în dezbateri și îi convinge pe mulți ortodocși să accepte calea Islamului. Mai târziu, în secolele următoare, izvoarele turcești îl vor prezenta pe Sari Saltuk ca pe un mediator între creștini și musulmani și ca pe un om sfânt - recunoscut ca atare de toți locuitorii provinciei, indiferent de religia acestora. Așa cum vom vedea în sursele următoare, Sari Saltuk va ajunge să fie văzut fie ca un creștin convertit la Islam, fie ca un Sfânt Creștin (confundat cu sfinți deja recunoscuți). În tradiția orală, Sari Saltuk devine în timp un adevărat prinț al provinciei (Crai al Dobrogei), Omorâtor de Balaur și Făptuitor de Minuni...



Dincolo de toate aceste izvoare și surse de legende, trebuie spus că informații extrem de prețioase ne vin de la marele călător turc de secol XVII, Evlyia Celebi, cel care a făcut nu mai puțin de trei călătorii în Dobrogea și care a cunoscut Babadagul acelor timpuri. Celebi prezintă în detaliu momentul în care Babadag devine, la finele sec.XV, centru otoman de mare importanță:

"Am plecat din nou spre nord și am ajuns la marele oraș Babadag... Orașul a fost numit Babadag deoarece aici se află înmormântat Saltuk Bay. se spune că altădată era un loc păduros. Baiazid Veli, văzându-l pe Saltuk Bay în vis a făcut acest oraș vacuf (n.a. așezământ religios musulman) pentru el... Când (Baiazid al II-lea) a pornit la cucerirea cetăților Chilia și Poarta Albă și a sosit la Babadag, atunci unii dintre cei demni de încredere, venind la el, i s-au plâns astfel: - Padișahul nostru, aici se află un mausoleu strălucitor cu numele de Sarî Saltuk, dar cei care-l reneagă, aruncând peste el gunoi și bălării, au făcut să dispară mormântul său venerat..."


Evlyia Celebi ne spune că Baiazid al II-lea a mers pe munte, acolo unde fusese descoperit mormântul lui Saltuk Baba. A adormit și în vis i s-a arătat sfântul care i-a prezis că va ieși învingător în războiul cu Moldova. Sultanul a plecat apoi în campanie și a reușit să cucerească cele două cetăți, Chilia și Cetatea Albă și implicit, să acapareze Gurile Dunării..."A venit victorios la Babadag... Petrecând el o iarnă acolo, a făcut rânduială ]n cele patru părți ale sale și refăcând orașul Babadag a dăruit toate construcțiile de binefacere și toate veniturile de acolo cu vacufuri pentru Baba Sultan."

Potrivit unei legende a locului, mormântul uitat al lui Sari Saltuk fusese găsit de un păstor pe nume Koyun Baba (Tatăl Oilor). Acesta observase că mioarele sale nu vor să mănânce iarbă dintr-o poiană anume și cercetând a descoperit mormântul profetului. Înăuntru se afla un sarcofag de marmură ce purta inscripția: "Acest mormânt este al lui Saltuk Bey Seyyid Muhammed Gazi".

Sultanul Baiazid al II Veli a poruncit ca în centrul orașului să se ridice un mausoleu și aici să fie depus trupul lui Sari Saltuk Baba. Ani mai târziu, în 1538, aici a venit să se roage și Soliman (Suleyman) Magnificul, aflat în drum spre Moldova, pentru a se război cu Petru Rareș...
(Va urma)


Bibliografie

Evlyia Celebi - Călători străini despre Țările Române vol.VI, material îngrijit de Mustafa Ali Mehmet, Editura Științifică și Enciclopedică, București 1976

Petru Bogdan Baksic - Călători străini despre Țările Române, vol.V; Editura Științifică, București, 1976, p.221-223

Mihai Tiuliumeanu - Sari Saltîk Baba, dervișul rătăcitor - articole publicate în revista Misterele Dunării, vol.1.nr.1 decembrie 2016 (partea I-a); vol 1.nr.2 - martie 2017 (partea a II-a), sursă online - books.google.ro

Cintian Bărbuleanu - Monografia orașului Babadag, 1998

Helga Anetshofer - Legends of Sari Saltik in the Seyahatname and in the Baktashi Oral Tradition, published in "Evliya Celebi - Studies and essays commemorating the 400 aniversary of his birth", 2012

Ceren Cikin Sungur - A critical analysis of Sari Saltik as a hero in "Saltikname"; MD thesis, CentralEuropean University, Budapest, July 2020

Stephan Rohdewald - A muslim holy man to convert christians in a transottoman setting - Approaches to Sari Saltuk from the late Middle Ages to the Present; EntangledReligions Journal,nr.9, 2019

Urfat Șachir - Mărturii otomane pe pământ românesc, Zilele Sari Saltuk; articol publicat pe 2 octombrie 2019, pe site-ul leviathan.ro

Ahmet T. Karamustafa - Islamization through the Lens of Saltukname, article published in Islam and Christianity in Medieval Anatolia, Ashgate Publishing 2015

Gabriela Vasilescu - Sari Saltuk Dede, radioromaniacultural.ro

primariababadag.ro

enciclopaedia britannica


Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă. Contextul istoric (I)


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

428
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

917
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

988
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

865
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1365
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1825
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1753
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1754
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

828
#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

1138
#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

1532
#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

1172
#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

1722
#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

2417
#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

2234
#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

2549
#Dobrogea Digitală: George Sarry, o viață de poveste

#Dobrogea Digitală: George Sarry, o viață de poveste

2162
#Dobrogea Digitală: „Condamnaţi ireversibil la sărăcie cronică şi sclavie tehnologică”

#Dobrogea Digitală: „Condamnaţi ireversibil la sărăcie cronică şi sclavie tehnologică”

1284
#Dobrogea Digitală: Războaiele din natură, nemiloase dar juste

#Dobrogea Digitală: Războaiele din natură, nemiloase dar juste

1761
#Dobrogea Digitală: „Știi carte... n-ai parte”

#Dobrogea Digitală: „Știi carte... n-ai parte”

1661