#citeșteDobrogea: Taxele percepute asupra produselor petroliere destinate exportului în perioada interbelică
05 Oct, 2022 00:00
2072
- Administrația locală de la malul mării considera că este necesară impunerea unor taxe asupra exportului de produse petroliere care aduceau venituri importante la bugetul local.
În ideea celor mai sus menționate, Scarlat Huhulescu, ajutor al primarului Constanței, Horia P. Grigorescu (1934-1937), considera în urma unei expuneri în Consiliul local, că trebuie adoptat un Regulament pentru perceperea unor taxe asupra produselor petroliere. Propunerea a primit unanimitatea voturilor celor prezenți.
Existența rafinăriilor de produse petroliere din zona Constanța, se percepeau taxe pentru consumul intern:
Existența rafinăriilor de produse petroliere din zona Constanța, se percepeau taxe pentru consumul intern:
- păcură 0,03/kg,
- motorină-0,05/kg,
- țiței-0,06/kg,
- petrol-0,07/kg,
- benzină-0,12/kg,
- gazolină-0,13/kg,
- uleiuri-0,15/kg.
În ceea ce privește taxele impuse la produsele destinate exportului situația se prezenta astfel:
- păcură-0,01/kg,
- benzină și petrol-0,02/kg,
- ulei și motorină-0,03/kg.
Primăria Constanța percepea asupra produselor petroliere următoarele impozite:
- păcură -0,0075,
- benzină și petrol-0,0150,
- ulei și motorină-0,0225.
Asupra produselor ieșite din rafinăriile situate în raza Constanței ca și asupra produselor exportate pentru care se plăteau impozite, nu se va aplica impozitul de 2% din valoare. Produsele petroliere brute sau rafinate introduse în oraș pentru consumul intern, transportate pe calea ferată, prin conducte sau orice alt tip de vehicul, erau supuse unui impozit ad-valorem.
Impozitele erau percepute de agenții de percepere ai municipiului, ținând cont de bilete de liberă circulație emise de agenții speciali de control ai fiscului, de registrele fiscale ale rafinăriilor și de declarațiile de export.
Pentru toate contravențiile sau fraudele constatate se vor elibera procese verbale de contravenție, în două exemplare, unul dintre acestea fiind lăsat la sediul societății exportatoare, iar cel de-al doilea exemplar se înainta, însoțit de un raport către primarul municipiului Constanța, pentru a aplica amenda de 5000 lei, în afara taxei datorate conform Regulamentului.
Pentru control, rafinăriile și societățile petroliere erau obligate să se supună activității de control realizat prin intermediul autorităților municipale, care erau interesante doar să obțină taxele reglementate prin Regulament.
Societățile cu activitate în domeniul petrolier puteau eluda aceste taxe prin neanunțarea autorităților locale cu privire la tranzacționarea produselor valorificate, fie prin declararea altor produse care aveau o valoare mai mică la impozitare.
Ca să ne putem face o idee cu privire la tranzacțiile din portul Constanța, în perioada 1924-1928 media exportului produselor petroliere a fost de 1.040.233 tone, iar în anul 1935 se atingea cifra de 5.492.646 tone reprezentând 92 % din producția totală a țării destinată piețelor externe.
Putem conchide prin a spune că taxele percepute în acest domeniu de activitate erau însemnate și puteau fi folosite de administrația locală la realizarea unor investiții.
Bibliografie:
SJANC , fond Primăria Constanța, dosar 47/1936
Valentin Ciorbea, Portul Constanța de la antichitate la mileniul III, Editura Europolis, Constanța, f.a.
Idem, Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundația Andrei Șaguna, Constanța, 1996
Idem, Evoluția Dobrogei între anii 1818-1844, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
Citește și:
#citeșteDobrogea Serviciul de stare civilă pentru oficierea căsătoriilor în Constanţa, în anul 1945
Impozitele erau percepute de agenții de percepere ai municipiului, ținând cont de bilete de liberă circulație emise de agenții speciali de control ai fiscului, de registrele fiscale ale rafinăriilor și de declarațiile de export.
Pentru toate contravențiile sau fraudele constatate se vor elibera procese verbale de contravenție, în două exemplare, unul dintre acestea fiind lăsat la sediul societății exportatoare, iar cel de-al doilea exemplar se înainta, însoțit de un raport către primarul municipiului Constanța, pentru a aplica amenda de 5000 lei, în afara taxei datorate conform Regulamentului.
Pentru control, rafinăriile și societățile petroliere erau obligate să se supună activității de control realizat prin intermediul autorităților municipale, care erau interesante doar să obțină taxele reglementate prin Regulament.
Societățile cu activitate în domeniul petrolier puteau eluda aceste taxe prin neanunțarea autorităților locale cu privire la tranzacționarea produselor valorificate, fie prin declararea altor produse care aveau o valoare mai mică la impozitare.
Ca să ne putem face o idee cu privire la tranzacțiile din portul Constanța, în perioada 1924-1928 media exportului produselor petroliere a fost de 1.040.233 tone, iar în anul 1935 se atingea cifra de 5.492.646 tone reprezentând 92 % din producția totală a țării destinată piețelor externe.
Putem conchide prin a spune că taxele percepute în acest domeniu de activitate erau însemnate și puteau fi folosite de administrația locală la realizarea unor investiții.
Bibliografie:
SJANC , fond Primăria Constanța, dosar 47/1936
Valentin Ciorbea, Portul Constanța de la antichitate la mileniul III, Editura Europolis, Constanța, f.a.
Idem, Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundația Andrei Șaguna, Constanța, 1996
Idem, Evoluția Dobrogei între anii 1818-1844, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
Citește și:
#citeșteDobrogea Serviciul de stare civilă pentru oficierea căsătoriilor în Constanţa, în anul 1945
Ti-a placut articolul?
Din aceiași categorie
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: