#citeșteDobrogea. Vluisiti zboarî pi armâneaşti în Ziua Cvltvrii Naționale: „Eminescu – Minduiari, Marli Zboru, Marea Vreari, Marli Doru...”


 
            Scrierile publicistice ale Poetului Nepereche despre vlahii balcanici (aromânii și meglenoromânii) – români sau macedoromâni, cum îi numește el –, sunt cunoscute și numeroase, și nu mai puțin explicite: „Cât despre limba macedoromânilor, e azi un adevăr cunoscut de toți că e numai un dialect al limbii dacoromane și că n-are a face deloc cu limbile neolatine ale Occidentului. Studiile recente ale lui Miklosich [filolog sloven: 1813-1891] au dovedit-o cu toată evidența. Atât dialectul din Istria cât și cel macedoromân sunt varietăți ale limbii dacoromane, cu mici deosebiri fonologice și cu mari și hotărâtoare asemănări. Ne rămâne numai să admirăm ignoranța grecilor moderni în privirea istoriei și etnografiei unor țări asupra cărora pretind a avea drepturi. Dacă se află români în Macedonia cari vor redeșteptarea poporului lor și readucerea lui la conștiința națională ei au cuvânt să lucreze în acest sens și nu injuriile foilor grecești îi vor opri. În mozaicul de popoare orientale credem că e loc și pentru români și că nu există nici o necesitate să fie anexați (referire la vlahii din Tesalia Otomană – n.n.) la Grecia” – scria Mihai Eminescu la 11 august 1882.
 
            Mai puțin cunoscute sunt publicului larg numeroasele transpuneri în dialect a operei poetice eminesciene și a mai multor poezii închinate, de-a lungul deceniilor, „măritului geniu”.   Este vorba de creatori dialectali și în limba literară remarcabili – precum George I. Perdichi, Ioan Cutova, Ionel Zeană, Kira Iorgoveanu (-Manțu), Hristu Cândroveanu, Justin Tambozi.
 
Doina
(transpunere de Ionel Zeană)
 
            Di la Nistru pân’ la Tisa
            Tot rumânlu ş-plândzi chisa –
            Că nu poati s-treacă, frate,
            Di ahâtă xinătate.
            Di Hotin pân’ la Amari
            Yin aruşl’i di-a ncalari,
            Di la-Amari la Hotin
            Daima-n calea noastră yin;
            Di Boian la Vatra Dornii
            Acăţă uńida corńil’i
            Şi xinitlu tot ti paşti,
            Di nu ti ma poţi cunoaşti.
            Nsus la munti, nghios la vali
            Ş-feaţiră duşmańil’i cali,
            Di Sătmar până Săcele –
            Por di aţâ maşi, oi-lele!
            Vai di el, rumânlu-moi,
            Ca vârn cavru da nâpoi,
            S-tradzi-azvarna ca nă stamnă,
            Niţi l’i-easti toamna toamnă,
            Nu-i ni veară veara, nu-i –
            Ş-easti xen tu ţara lui.
            Di la Turnu – Dorohoi,
            Yin duşmańil’i toţi poroi
            Şi n-aplucusesc pri noi.
            Şi cum yin cu drum di her,
            Toati cântiţili cher,
            Fug azburătoarli toati
            Di uruta xinătati,
            Maşi aumbra vai, schinlui,
            Creaşti la uşa criştinlui.
            Âşi dizveaşti ţara sinlu,
            Codrul, frati cu rumânlu –
            Sum tăpor daima si-apleacă
            Ş-toati izvurli âl’i seacă,
            Ş-ţara cheari, ţara s-neacă.
            Cari vru xeńil’i şi pângâńil’i,
            Inima s-l’i-u mâcă câńil’i,
            Casa lui s-u l’ia irńia
            Ş-fara s-l’i-u-astingă uryia!
 
            Ştefane, Măril’ea Ta,
            Tini, Putna nu ma sta,
            Lasă-l’i a Arhimandritlui
            Toată gaileea a schitlui
            Şi mutrirea Sâmţâlor
            Pri caplu-a părinţâlor,
            Cloputili tot s-li tragă
            Dzua ntreagă, noaptea ntreagă,
            Poati va da Dumnidzău
            Tra s-ţâ-ascachi populu-a tău!
            Scoală-ti iar, alăgânda,
            S-ţâ-avdu cornul asunânda
            Şi Moldova adunânda.
            Ca s-asuńi nă oară-aroată,
            Va aduńi Moldova toată,
            Ca s-asuńi di doauă ori,
            Va ţâ-da codril’i agiutori,
            Ca si-asuńi a treia oară,
            Toţi duşmańil’i şcreţi va cheară
            Dit ântreaga, vruta-ţi ţară –
            Orńil’i s-lă u vreari mârşa
            Şi aspindzătorli guşa!
 
 
 Al Eminescu
de Hristu Cândroveanu
 
Mulț s-au faptă chimanee –
Cînic ta s-ță scoală, mare,
Ș-tuț avură ațea șupeie.
Că tră tine nu au hare!
 
Ș-mine u lʼiau avghiulia
Ază, maș tri-ndoauă graie –
Nu că-ñi știu tra s-cînt cu iea,
Cît u lʼiau tri-a ta sivdaie.
 
Di mirache va-ñi mi-aprindu,
Ma s-nu pot s-ti-alavd ș-pi-a lor,
A armâñilor dit Pindu,
Cari ță poartă ahîntu dor!
 
Vrearea lor ațea mult marea
Și s-ț-u-aduc apufusescu –
Străñile ți să-lʼi da harea,
Va s-li-afla mași Eminescu!
 
         --------------------------------------
 
 
Al Eminescu
de Kira Iorgoveanu (-Manțu)
 
Cîndu luai sî-lʼi dișclʼid Cartea
Zboarîli s-lʼi-adghivîsescu
Aduchii cî-ñi criscui mari
Ninga Cartea-al Eminescu...
 
Oclʼii-a lui mări ca nî lumi
Di-iuțido tut mi mutrescu...
Și-oclʼii-a mei di-atumți nu vedu
Fîrî ocliʼii-al Eminescu...
 
Cîndu pi țeru ñi-arucu mutrita
Ș-ñii di steali-anghilicescu
Mini vedu tu cathi steauă
Cîti-un oclʼiu-al Eminescu...
 
Nu mi-asparu añilʼii ți fugu,
Știu cî nu pot s-aușescu
Pîni cîndu pot s-armîn
Ninga cartea-al Eminescu.
 
Limba noastră lîndzită
Di-agîrșeari, minduiescu,
Ta-s țî dau Marea ghitrie
Cari-i Cartea-al Eminescu...
 
Eminescu – Minduiari
Eminescu – Marli Zboru
Eminescu – Marea Vreari
Eminescu – Marli Doru...
 
         --------------------------------------
 
 
  Tinjisire al Eminescu
 de Justin Tambozi (transpunere de Ionel Zeană)
 
La dizvãlirea a monumentului a poetlui, lucrari a sculptorlui Pavel Mercea,
la 15-li di Yinar, 2000, tu cãsãbãlu Cãlãrași
 
 
Tu njeadzãiarnã-ahãt sirină,
Di unã sutã țindzãți di-anji,
Dit a Copoului gãrdinã
La luna cu-aurlãri di-aslanji.
 
Mărite geniu di sãmțiri
Ș-di minduiri rumãnească,
Ursit si-ai daima tinjisiri
Și moartea s-nu ti afãnsească!
 
La Ateneu vigljedz destini
Cu flamburi mãri di la Carpaț
Pãnã la mealuri euxini
Și la Balcanji, la-a noștri fraț.
 
Eternã dzuã trã tinsiri
Nã vinji tora Cãlãrași;
La aglama-ț zodii și liri
Analțã nimb cãtrã urmași.
 
Nã ãncljinăm, mãrite geniu,
Soari di minti, pisti ș-dor,
Pri praglu a noului mileniu,
La stihlu-a tău nimuritor.
 
         --------------------------------------
 
 
Luțeafirlui Eminescu
de Justin Tambozi (transpunere de Victor Ceară)
 
Aglamă radzã yii di lunjină
Pisti popul di-aoa și dit Balcanj;
Ãi iarnã, ma dzua-i sirină
Di unã sutã tsindzãtsi anji.
 
Prifanji sunt cãlãrãșenjlji
Și mini cu nãși la un loc,
Mutrescu-n ocljʼ ialomițenjlji
Ãmplinj di cãldurã și di foc.
 
Ctitur a limbãljei rumãni
Plichisitor di mușuteațã
Nimuritor ti daima-armãni
Ninga ditru tinireațã.
 
La Ateneu veglji di daima,
Ca sum tiljlu din Copou la Iași;
Vinji și dzua-a noastră nai ma
Mushat ti totna s-eșțã cu noi ãn Cãlãrași.
 
Tinjie fãrã mãrdzinji noi țã dãm,
Luțeafire și geniu di minti și di dor.
La agalma a ta nã ãncljinãm,
Tinisind poemlu-a tãu nimuritor.
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Tudor Arghezi, „idolul şi revelaţia generaţiilor tinere”, poetul îndrăgostit de Dobrogea

#DobrogeaDigitală: Tudor Arghezi, „idolul şi revelaţia generaţiilor tinere”, poetul îndrăgostit de Dobrogea

1279
#citeșteDobrogea: Suferință istorică

#citeșteDobrogea: Suferință istorică

1401
Ion Jalea (1887-1983)

Ion Jalea (1887-1983)

2160
#citeșteDobrogea: Un pictor uitat al Dobrogei – Gheorghe Sârbu

#citeșteDobrogea: Un pictor uitat al Dobrogei – Gheorghe Sârbu

2242
#citeșteDobrogea: Situația Dobrogei în anul 1917, în timpul ocupației germano-bulgaro-turce (II) (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Situația Dobrogei în anul 1917, în timpul ocupației germano-bulgaro-turce (II) (GALERIE FOTO)

2451
#citeșteDobrogea: În urmă cu 62 de ani se inaugura actuala gară Constanța, a patra gară din oraș

#citeșteDobrogea: În urmă cu 62 de ani se inaugura actuala gară Constanța, a patra gară din oraș

3473
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Alexandru Vlahuță - „Am în faţa mea un mare detectiv sau un judecător de instrucţie în căutarea unui criminal“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Alexandru Vlahuță - „Am în faţa mea un mare detectiv sau un judecător de instrucţie în căutarea unui criminal“

2793
#DobrogeaDigitală: Gazeta oficială de la malul mării, „Farul Constanței”

#DobrogeaDigitală: Gazeta oficială de la malul mării, „Farul Constanței”

2833
 #DobrogeaDigitală: „Crima ce o socotesc eu că mi se poate imputa este această libertate spre care năzuieşte poporul român”

#DobrogeaDigitală: „Crima ce o socotesc eu că mi se poate imputa este această libertate spre care năzuieşte poporul român”

2956
#citeșteDobrogea: 9 mai în istorie - triplă semnificație

#citeșteDobrogea: 9 mai în istorie - triplă semnificație

2795
#DobrogeaDigitală: Un apel către „confrații de condei din Constanța”

#DobrogeaDigitală: Un apel către „confrații de condei din Constanța”

2415
#DobrogeaDigitală: Cernavodă prin ochii lui Nicolae Iorga -„Printr’un amestec de ţermuri şi insule, se vede sus de tot o ţesătură de fire“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă prin ochii lui Nicolae Iorga -„Printr’un amestec de ţermuri şi insule, se vede sus de tot o ţesătură de fire“

2794
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Alfonso Castaldi - „Parcă e Avarul în actul al patrulea când i s-a furat caseta“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Alfonso Castaldi - „Parcă e Avarul în actul al patrulea când i s-a furat caseta“

2619
 #DobrogeaDigitală: Paul Tutungiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Paul Tutungiu, la aniversare

1865
#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram - sărbătoarea credincioșilor musulmani din Dobrogea și din România

#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram - sărbătoarea credincioșilor musulmani din Dobrogea și din România

3315
#DobrogeaDigitală: „Azi Dobrogea a fost în sărbătoare”

#DobrogeaDigitală: „Azi Dobrogea a fost în sărbătoare”

2726
#citeșteDobrogea: Arlette Coposu - o iubire sfâșietoare, un destin necruțător

#citeșteDobrogea: Arlette Coposu - o iubire sfâșietoare, un destin necruțător

2464
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Ion Gorun, „acest majestuos trapist al literaturei noastre“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Ion Gorun, „acest majestuos trapist al literaturei noastre“

2860
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Soreanu, „cel mai expresiv artist al nostru“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Soreanu, „cel mai expresiv artist al nostru“

1881
#DobrogeaDigitală: Fermecătoarea Jeni Acterian, „o fată greu de mulțumit”

#DobrogeaDigitală: Fermecătoarea Jeni Acterian, „o fată greu de mulțumit”

2856