#DobrogeaDigitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova


Anul acesta se împlinesc 95 de ani de la înființarea celei de-a doua protoierii a județului Constanța, la Hârșova. Trebuie precizat încă de la început că, deși oficial noua protoierie a fost înființată cu sediul la Cernavodă, chiar din ziua aprobării episcopiei Constanța, protopopiatul a funcționat „provizoriu” la Hârșova. În realitate, protoieria și-a desfășurat activitatea la Hârșova, sub numele de Circumscripția a II-a Hârșova, județului Constanța.

Pe 1 decembrie 1926, Adunarea Eparhială a Tomisului, prezidată de episcopul Gherontie Nicolau, aproba înființarea unei noi protoierii la Hârșova „spre a corespunde unei bune administraţiuni şi satisfacerea cerinţelor legii”. Concret, de la realipirea Dobrogei la România, în urma Războiului de Independență, județele Constanța și Tulcea au fost arondate din punct de vedere administrativ-bisericesc Episcopiei Dunării de Jos – Galați. Episcopia Dunării de Jos a înființat încă din anul 1878 protoieriile județene Constanța și Tulcea, protoieria județului Constanța având inițial sediul la Cernavodă (ulterior sediul a fost mutat în Constanța).
 
După înființarea Episcopiei Tomisului, în anul 1923, numărul parohiilor din județul nostru a început să crească. Astfel că, în anul 1926, cu 68 parohii rurale şi 11 urbane, funcționarea eparhiei cu o singură protoierie încălca prevederile art. 59 din Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române, care preciza că „un protopopiat nu poate avea mai mult de 50 parohii, nici mai puţin de 20”.
 
În aceste condiții, dar și la propunerea Comisiunii Administrative a episcopiei, Adunarea Eparhială a hotărât, pe 1 decembrie 1926, înființarea celei de-a doua protoierii a județului, cu sediul la Hârșova și numirea în demnitatea de protopop a preotului Constantin Coadă, parohul Catedralei din Hârșova. Detalii aflăm din revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. IV, nr. 1-2, ianuarie - februarie, 1927.
 

 
Protoieriei îi erau arondate 30 de parohii: „Hârşova, Ciobanu, Gârliciu, Saraiu, Dulgheru, Tichileşti, Cartalu (n.r. Vulturu), Erchesec (n.r. Stupina), Topalu, Dunărea, Seimeni, Tortoman, Dorobanţu, Carol I (n.r. Nicolae Bălcescu), Gălbiori (Saragea), Satişchioi (n.r. Crucea), Ţepeş Vodă, Pazarlia (n.r. Târgușor), Pantelimon, Cuciuchioi (n.r. Crișan), Râmnicul de Jos, Cogealac, Istria (Caranasuf), Mihai Viteazu, Casapchioi (n.r. Sinoe), Cernavodă, Salygni, Celibichioi (n.r. Mircea Vodă), Potur (n.r. Panduru, Tulcea), Săcele (Pelitlia)”.
 
Protoieria a funcționat până în anul 1968, an în care a fost desființată în urma reorganizării administrativ-teritoriale a statului român. A avut sediul pe strada 23 August (azi Revoluției) în vecinătatea sediului Poștei Române.
 

Reînființarea Protoieriei Hârșova

 
Demersurile reactivării protoieriei Hârșova au început prin hotărârea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Tomisului din 28 mai 1994. Comisia pentru reactivarea protoieriei Hârșova a fost înființată de arhiepiscopul Lucian Florea și era format din preotul Constantin Savu, consilier bisericesc, preotul Gheorghe Stoica, protopopul Constanței și preotul Vasile Copacencu, protopopul Medgidiei. După reînființare, Protoieriei Hârșova i-au revenit parohiile: Hârșova I, Hârșova II, Ciobanu, Topalu, Gârliciu, Crucea, Horia, Vulturu, Crișan, Saraiu, Pantelimon, Gălbiori, Nistorești din Protoieria Constanța, și parohiile Nicolae Bălcescu, Grădina, Târgușor, Seimeni, Țepeș Vodă, Dorobanțu și Dunărea din Protoieria Medgidia.
 
Actualul sediu al protoieriei, redenumită, pe 1 martie 2013, Protoieria Carsium este pe strada Crinului, nr. 28, în fosta casă parohială a bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.Primul protopop după reînființarea Protoieriei Hârșova a fost preotul Costea Vasile, parohul parohiei Ciobanu, care a funcționat până în anul 2010. Lui i-a urmat preotul Toader Ciornea de la parohia Horia, iar în prezent funcția este deținută de preotul Dumitru Olteanu de la parohia Topalu. Vechiul sediu al Protoieriei Hârșova din strada Revoluției a fost demolat în anul 1997 din cauza uzurii înaintate și a pericolului prăbușirii.
 
Preotul Constantin Coadă, primul protopop al Protoieriei Hârșova



Părintele Constantin Coadă s-a născut la 5 septembrie 1896 în comuna Gălbiori, jud. Constanța. A fost hirotonit preot în ziua de 10 martie 1919 și a slujit la parohiile: Mihai Bravu, Tulcea (1919–1925), Hârșova (1925–1929), Cernavodă (1929–1943) și „Sfinții Împărați Constantin și Elena I” din Constanța (1943–1979). A absolvit Seminarul „Sfântul Andrei” din Galați și Facultatea de Teologie din București. Între 1926 și 1930 a fost protopopul protoieriei Hârșova. Decorat cu „Coroana României” și „Steaua României”, părintele Constantin a deținut mai multe funcții administrative în cadrul Episcopiei Constanței: membru în Consistoriul Sfintei Episcopii, consilier cultural, consilier administrativ, membru în adunarea eparhială, dar și deputat în Congresul Național Bisericesc.

#citește mai departe în  revista revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. IV, nr. 1-2, ianuarie - februarie, 1927.  
 
Foto: Vali Vădănoiu, Ionuț Druche
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

Dezideratele „Congresului misionar” de la Arad, din anul 1928
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (III) - Casele de toleranță și problema parcărilor

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (III) - Casele de toleranță și problema parcărilor

2031
#citeșteDobrogea: In memoriam Puiu Enache

#citeșteDobrogea: In memoriam Puiu Enache

1646
#DobrogeaDigitală: „De la streini nimic nu putem aştepta în bine pentru neamul nostru”

#DobrogeaDigitală: „De la streini nimic nu putem aştepta în bine pentru neamul nostru”

1611
#DobrogeaDigitală: „Colindatul prin magazine, ca și mersul la tuns, el le socotea timp pierdut”

#DobrogeaDigitală: „Colindatul prin magazine, ca și mersul la tuns, el le socotea timp pierdut”

2058
#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit

1661
#DobrogeaDigitală: „Un festival, asemeni celui al corbilor, în faţa pradei lor”

#DobrogeaDigitală: „Un festival, asemeni celui al corbilor, în faţa pradei lor”

1598
#citeșteDobrogea: Măsuri adoptate de administraţia oraşului Constanţa pentru menţinerea curăţeniei în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Măsuri adoptate de administraţia oraşului Constanţa pentru menţinerea curăţeniei în perioada interbelică

1374
#citeșteDobrogea: Meleagurile călărășene au în Constantin Tudor un reprezentant de marcă

#citeșteDobrogea: Meleagurile călărășene au în Constantin Tudor un reprezentant de marcă

1191
#DobrogeaDigitală: Preoții refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord, încadrați în Episcopia Tomisului, în 1946

#DobrogeaDigitală: Preoții refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord, încadrați în Episcopia Tomisului, în 1946

1672
#DobrogeaDigitală: „Instalarea Curței de Apel din Constanța”

#DobrogeaDigitală: „Instalarea Curței de Apel din Constanța”

1912
#DobrogeaDigitală: „Morţilor din birouri, treziţi-vă, căci ţara trăieşte!”

#DobrogeaDigitală: „Morţilor din birouri, treziţi-vă, căci ţara trăieşte!”

2274
#DobrogeaDigitală: 135 de ani de la nașterea lui Nicolae Tonitza

#DobrogeaDigitală: 135 de ani de la nașterea lui Nicolae Tonitza

1378
#DobrogeaDigitală: Astronomia ne-a deslușit „mersul complicat al naturii”, în armonia ei simplă, dar ascunsă

#DobrogeaDigitală: Astronomia ne-a deslușit „mersul complicat al naturii”, în armonia ei simplă, dar ascunsă

1669
#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (I) - Problemele unui tânăr municipiu

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (I) - Problemele unui tânăr municipiu

1214
#DobrogeaDigitală: „Atâtea neamuri și atâtea stăpâniri...pierdute în nesfârșita urzeală a timpului”

#DobrogeaDigitală: „Atâtea neamuri și atâtea stăpâniri...pierdute în nesfârșita urzeală a timpului”

1591
#DobrogeaDigitală: Remember formația „Vox Maris-studio” și membrii săi. Vă recunoașteți printre ei?

#DobrogeaDigitală: Remember formația „Vox Maris-studio” și membrii săi. Vă recunoașteți printre ei?

1972
#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

1844
#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

1844
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

1625
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

1316