#DobrogeaDigitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea


Arheologia românească are în profesorul și cercetătorul Nicolae Gostar un reper care nu poate fi ignorat.

Pe 2 martie 1922, viitorul arheolog se năștea la Deva, urmând cursurile elementare și liceale în orașul natal pentru ca, ulterior, să-și urmeze pasiunea pentru antichitate și să se înscrie la Facultatea de istorie a Universității din Cluj mutată, din cauza războiului, la Sibiu. A urmat cursurile unor mari profesori precum C. Daicoviciu, T. A. Naum, Romul Cîndea, Mihai Macrea, fiind remarcat de aceștia pentru tenacitate și puterea de muncă.



Este numit în anul 1948 asistent la Universitatea din Cluj-Napoca. Alături de studierea cu pasiune și discernământ a istoriei antice, arheologiei și limbilor clasice, participă la campaniile arheologice de pe șantierele cetăților dacice din Munții Orăștiei.

În 1978, își susține teza de doctorat cu lucrarea «Marele monument funerar roman de la Adamclisi. Studiu epigrafic». Este vorba de încununarea unui volum uriaș de muncă și de pasiune pentru arheologia Dobrogei, unde a săpat, a descoperit și a studiat o serie de inscripții, despre care a scris în studiile sale epigrafice, de înaltă ținută științifică: «Lupta populațiilor de la gurile Dunării împotriva autorităților romane» (1961); «Miliariu roman din nordul Dobrogei» (1963); «Monumente epigrafice inedite din lapidariul Muzeului regional de arheologie Dobrogea» (1963) ; În volumul «Noi monumente epigrafice din Scythia Minor» (1964); «Misiunea lui Tiberius Claudius Pompeianus la gurile Dunării» (1968) ; «Inscripțiile de la Tropaeum Traiani»; (1969); «Despre mormântul lui Ovidiu la Tomis» (1970).

Chiar dacă a condus săpături pe tot cuprinsul țării, la aşezările neolitice de la Rastu şi de la Hăbășești, la castrul roman de la Mehadia şi cel de la Orăştioara de Sus, la cetăţile dacice de la Costeşti, Blidaru, Făeragul, Piatra Roşie, și Grădiştea Muncelului, totuși ținutul dintre Dunăre și Mare a exercitat o fascinație aparte pentru profesorul Nicolae Gostar. El s-a aflat printre colaboratorii permanenți al Muzeului de istorie și arheologie din Constanța și a participat la sesiunile științifice organizate în orașul de la malul mării, cu o serie de comunicări unde a adus interpretări noi, primite cu mare interes de lumea științifică.

Nicolae Gostar s-a stins la Constanța, în ziua de 23 octombrie 1978, chiar în prima zi a Sesiunii științifice organizate de muzeul tomitan.

Iată un fragment din textul publicat în volumul „Noi monumente epigrafice din Scythia Minor”, unde Gostar semnează alături de A. Aricescu, V. Barbu, Gh. Poenaru-Bordea și Adrian Rădulescu:


„Din bogatul material epigrafic inedit aflat în lapidariul muzeului din Constanţa şi din Mangalia, mi-au fost încredinţate pentru publicare cîteva inscripţii dintre care unele prezintă un interes deosebit. Am împărţit aceste monumente în trei categorii: inscripţii cu caracter public, inscripţii cu caracter religios şi inscripţii funerare.
  1. Inscripții cu caracter public
Inv. L. 372 (Muzeul din Mangalia). Fig. 1. Placă de marmură albă pe care se păstrează un fragment dintr-o horothesia a callatienilor. Dimensiunile : 0,38 X 0,35 X 0,11 m . A fost refolosită în epoca romano-bizantină la un edificiu creştin, cînd a fost transformată într-un capitel cu semnul crucii; mai tîrziu, într-o epocă mai nouă, monumentul a fost din nou folosit ca prag la intrarea unei clădiri, din care cauză suprafaţa scrisă a fost perforată în două locuri, făcînd să dispară o bună parte din textul inscripţiei, deja mutilată. Scrierea este îngrijită. Înălţimea literelor : 0,12 cm.
Deşi inscripţia este extrem de mutilată, totuşi de la început ne putem da seama că textul este identic cu cel al unei inscripţii în limba latină şi cu al alteia în limba greacă, ambele găsite tot la Callatis.
Din text putem deduce că monumentul este de fapt o horothesia a calatienilor, scrisă în mai multe exemplare în limbile greacă şi latină; pînă acum se cunosc trei fragmente, unul în limba greacă şi două în limba latină; pînă acum se cunosc trei fragmente, unul în limba greacă și două în limba latină.
În cele două inscripţii publicate pînă acum textul horothesiei putea fi întregit pînă la ad lapidem uicensimum et quintum p(edum) II, pe cînd inscripţia noastră continuă hotărnicia pînă la ad lapidem uicensimum et sextum p(edum).
Cuvintul uicensimum, care este un arhaism, ne-ar ispiti să datăm inscripţia în sec. I î.e.n. - I e.n., dar forma literelor din textul grecesc ne indică mai curind sec. II e.n. N-ar fi exclus însă ca inscripţiile să fie copii mai noi după o horothesia extrasă dintr-un decretum imperial mai vechi, sau un senatus consultum din sec. I î.e.n., unde se prevedeau drepturile, imunităţile şi hotarele oraşului Callatis.”

 
#citeşte mai departe în „Noi monumente epigrafice din Scythia Minor
#„Noi monumente epigrafice din Scythia Minor””
#Autori A. Aricescu, V. Barbu, Gh. Poenaru-Bordea, A. Rădulescu, N. Gostar
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: arheologi.ro

Citește și:

In Memoriam istoricul Nicolae Gostar
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

914
#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

894
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

787
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

1203
#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

1259
#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

1578
#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

1254
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

1205
#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)

#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)

857
#DobrogeaDigitală: „Mai înțelegător cu aproapele său”

#DobrogeaDigitală: „Mai înțelegător cu aproapele său”

1947
#Dobrogea Digitală: „Amza Pellea a impus în mitologia filmului românesc eroul”. Astăzi se împlinesc 90 de ani de la nașterea sa

#Dobrogea Digitală: „Amza Pellea a impus în mitologia filmului românesc eroul”. Astăzi se împlinesc 90 de ani de la nașterea sa

1639
#citeșteDobrogea: „Cerul l-am iubit ca un fanatic” – Horia Agarici, eroul poet

#citeșteDobrogea: „Cerul l-am iubit ca un fanatic” – Horia Agarici, eroul poet

1624
#DobrogeaDigitală: „Surghiunul” în Dobrogea și spiritul de frondă al Moisililor

#DobrogeaDigitală: „Surghiunul” în Dobrogea și spiritul de frondă al Moisililor

1523
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (II)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (II)

1459
#citeșteDobrogea:  Trei ani de la dispariția academicianului Șerban Papacostea. A cunoscut condițiile de infern ale lagărului de la Canal

#citeșteDobrogea: Trei ani de la dispariția academicianului Șerban Papacostea. A cunoscut condițiile de infern ale lagărului de la Canal

1581
#citeșteDobrogea: La Mănăstirea Dervent a fost sfințit bustul părintelui Elefterie Mihail (galerie foto)

#citeșteDobrogea: La Mănăstirea Dervent a fost sfințit bustul părintelui Elefterie Mihail (galerie foto)

1747
#DobrogeaDigitală: „O albină într-un pustiu” – Stan Greavu-Dunăre

#DobrogeaDigitală: „O albină într-un pustiu” – Stan Greavu-Dunăre

1270
#DobrogeaDigitală: Universitarii români și „tarele” lor

#DobrogeaDigitală: Universitarii români și „tarele” lor

1284
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (I)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (I)

2310
#citeșteDobrogea: Patriarhul de la Păcuiul lui Soare

#citeșteDobrogea: Patriarhul de la Păcuiul lui Soare

1620