„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

  • Transformarea localității Techirghiol în oraș
  • Repere de modernizare
 
Volumul Dobrogea Jună. Caleidoscop, alcătuit de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David, are ca intenție recuperarea și promovarea unei publicații ce a oglindit, timp de patru decenii, viaţa culturală, economică şi politică de la Pontul Euxin.

Lucrarea cuprinde un istoric detaliat, precum și o descriere bibliografică a ziarului, dar și o vastă culegere de articole, reportaje, studii, statistici sau chiar producţii literare mai semnificative, selectate din colecția existentă pe microfilme, în cadrul Bibliotecii Județene „I.N.Roman” Constanța.

Am ales să cităm mai jos un fragment dintr-un articol scris de Gh. B. Rozescu în nr. 22 din 6 februarie 1930, unde autorul face un scurt parcurs al localității Techirghiol, întrevăzându-i potențialul și oferind câteva repede ale necesităților de modernizare.
 
„S-ar părea că sunt două localităţi, însă e una şi aceaşi în judeţul Constanţa. Toată lumea ştie şi cunoaşte, perfect de bine localitatea însemnată Techirghiol.
Altă localitate cu acest nume nu există în nici un continent.
Din cauza însemnătăţii prea mari locuitorii de la Carmen Sylva, fără autorizaţie prealabilă, i-au împrumutat numele şi au zis pentru ei: «Techirghiolul - Movilă».
Acum 10-15 ani în urmă erau în Techirghiol numai câteva case, cu populaţie eteroglată permanentă şi câteva stabilimente de băi calde şi viile cu populaţie flotantă. Atunci comuna cu drept cuvânt se numea: «Techirghiol Sat» pentru care motiv, mult mai târziu s'a zis şi staţiei de aici «Techirghiol Sat». Locuitorii, oameni muncitori în majoritate şi plugari, afară de 70-84 familii de colonişti, cari parte sunt buni plugari, iar restul cam muncitori.
 
 
 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF

 
Cu sosirea şi stabilirea coloniştilor aci şi cu popularea Eforiei comuna s'a mărit atât ca populaţie cat şi ca întindere. Venitul e cel mai frumos posibil.
Noua lege de organizaţie a noului guvern din urmă a hotărât şi a decretat ca această localitate să fie trecută printre comunele urbane cu data de 1 ianuarie 1930.
Iată dar că, locuitorii din Techirghiol-sat s-au culcat la 31 Decembrie 1929 săteni şi s-au sculat la 1 ianuarie 1930 orăşeni.
Odată cu ridicarea comunei la rangul de oraş urmează ca veniturile ei să corespundă nevoilor, ca să se poată face cu uşurinţă faţă tuturor cerinţelor unei comune urbane.
Acum nu mai merge ca în trecut, ca la 30 de ani. Abia şi abia, cu multă greutate, să se poată aşterne piatra numai pe o singură stradă. Actuelmente se cer lucrări multe şi urgente: Aşa:
a) stricarea podului dela ghiol şi construirea altuia, pe şase stâlpi betonaţi, ca apa strânsă repede din ploi furtunoase să nu mai inunde casele, străzile şi viile.
b) stricarea cazinoului comunal şi construirea imediat în locul lui a unei primării cu etaj, impozabilă şi încăpătoare, a unui local modern de bancă populară, a unui cinema grandios de lux; a unui radio mic şi a unei case naţionale de conferinţe şi lectură.
c) stricarea halelor şi construirea lor spre vila I. Ciocănea unde să fie şi o piaţă cu adevărat modernă.
d) aranjarea ca în străinătate a văii Techirghiol, cu un parc drăguţ.
e) construirea unei uzini electrice.
f) înfiinţarea unui târg de vite săptămânal.
g) înfiinţarea unui liceu, a unei şcoli de agricultură, a unei şcoli de meserii şi aducerea în localitate a unei judecătorii.
 
 

„Dacă ne modernizăm, să ne modernizăm în totul.”

Aranjarea străzilor purtând fiecare câte un nume. Casele să fie bine tencuite şi frumos văruite având fiecare la poartă număr. Să nu se mai construiască decât după un anumit plan. Noul orăşel să fie mai mult decât modern.
Pentru ca oraşul să fie modern se cere ca puţurile de vale cu apă potabilă să nu mai fie în stare primitivă orientală şi cu mocirle în jurul lor, ci să se ia cumpenele, să se transforme în cişmele sistematice, cu canal de jur împrejur, cu grătar bun de fer şi cu uluci frumoase de piatră.
Dacă ne modernizăm, să ne modernizăm în totul.
Malurile ghiolului cer o aranjare, o împrejmuire cu gard viu şi să fie plantate cu arbori, arbuşti şi roze.
Starea actuală are înfăţişarea de râpe şi prăpăstii cari displac ochiului.
Toţi spinii, ciulinii şi mărăcinii din oraş să fie stârpiţi, căci localitatea nu se mai numeşte sat…
Toate îmbunătăţirile se vor face în proporţie cu veniturile oraşului în întreaga comună urbană.
Cei care se cred şi se socotesc edilii comunei vor chibzui cât mai bine ca să fie împăcaţi toţi locuitorii.
Am schiţat de la început numai punctele principale, fără a se intra în amănunte, - acestea urmând să rămână pe seama consiliului comunal.
Cu Dumnezeu înainte, deci la muncă cinstită!”
 
#citeşte mai departe în Dobrogea Jună. Caleidoscop

#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 

Citește și:
 
#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: Examene de angajare, la Prefectura județului Constanța – oare erau „pe bune”?

#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: O analiză a salariilor muncitorilor industriași
 
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: „Incidente” cu pumni, în Parlamentul României
 
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Trupele Ministerului de Interne, întâmpinate cu focuri de armă. Morți și răniți la Tatarbunar 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

429
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

782
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1060
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1065
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1014
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1225
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1301
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1967
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1533
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1659
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1219
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1304
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1004
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1166
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1175
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1757
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1641
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1593
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2302