„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

  • Transformarea localității Techirghiol în oraș
  • Repere de modernizare
 
Volumul Dobrogea Jună. Caleidoscop, alcătuit de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David, are ca intenție recuperarea și promovarea unei publicații ce a oglindit, timp de patru decenii, viaţa culturală, economică şi politică de la Pontul Euxin.

Lucrarea cuprinde un istoric detaliat, precum și o descriere bibliografică a ziarului, dar și o vastă culegere de articole, reportaje, studii, statistici sau chiar producţii literare mai semnificative, selectate din colecția existentă pe microfilme, în cadrul Bibliotecii Județene „I.N.Roman” Constanța.

Am ales să cităm mai jos un fragment dintr-un articol scris de Gh. B. Rozescu în nr. 22 din 6 februarie 1930, unde autorul face un scurt parcurs al localității Techirghiol, întrevăzându-i potențialul și oferind câteva repede ale necesităților de modernizare.
 
„S-ar părea că sunt două localităţi, însă e una şi aceaşi în judeţul Constanţa. Toată lumea ştie şi cunoaşte, perfect de bine localitatea însemnată Techirghiol.
Altă localitate cu acest nume nu există în nici un continent.
Din cauza însemnătăţii prea mari locuitorii de la Carmen Sylva, fără autorizaţie prealabilă, i-au împrumutat numele şi au zis pentru ei: «Techirghiolul - Movilă».
Acum 10-15 ani în urmă erau în Techirghiol numai câteva case, cu populaţie eteroglată permanentă şi câteva stabilimente de băi calde şi viile cu populaţie flotantă. Atunci comuna cu drept cuvânt se numea: «Techirghiol Sat» pentru care motiv, mult mai târziu s'a zis şi staţiei de aici «Techirghiol Sat». Locuitorii, oameni muncitori în majoritate şi plugari, afară de 70-84 familii de colonişti, cari parte sunt buni plugari, iar restul cam muncitori.
 
 
 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF


Cu sosirea şi stabilirea coloniştilor aci şi cu popularea Eforiei comuna s'a mărit atât ca populaţie cat şi ca întindere. Venitul e cel mai frumos posibil.
Noua lege de organizaţie a noului guvern din urmă a hotărât şi a decretat ca această localitate să fie trecută printre comunele urbane cu data de 1 ianuarie 1930.
Iată dar că, locuitorii din Techirghiol-sat s-au culcat la 31 Decembrie 1929 săteni şi s-au sculat la 1 ianuarie 1930 orăşeni.
Odată cu ridicarea comunei la rangul de oraş urmează ca veniturile ei să corespundă nevoilor, ca să se poată face cu uşurinţă faţă tuturor cerinţelor unei comune urbane.
Acum nu mai merge ca în trecut, ca la 30 de ani. Abia şi abia, cu multă greutate, să se poată aşterne piatra numai pe o singură stradă. Actuelmente se cer lucrări multe şi urgente: Aşa:
a) stricarea podului dela ghiol şi construirea altuia, pe şase stâlpi betonaţi, ca apa strânsă repede din ploi furtunoase să nu mai inunde casele, străzile şi viile.
b) stricarea cazinoului comunal şi construirea imediat în locul lui a unei primării cu etaj, impozabilă şi încăpătoare, a unui local modern de bancă populară, a unui cinema grandios de lux; a unui radio mic şi a unei case naţionale de conferinţe şi lectură.
c) stricarea halelor şi construirea lor spre vila I. Ciocănea unde să fie şi o piaţă cu adevărat modernă.
d) aranjarea ca în străinătate a văii Techirghiol, cu un parc drăguţ.
e) construirea unei uzini electrice.
f) înfiinţarea unui târg de vite săptămânal.
g) înfiinţarea unui liceu, a unei şcoli de agricultură, a unei şcoli de meserii şi aducerea în localitate a unei judecătorii.
 
 

„Dacă ne modernizăm, să ne modernizăm în totul.”

Aranjarea străzilor purtând fiecare câte un nume. Casele să fie bine tencuite şi frumos văruite având fiecare la poartă număr. Să nu se mai construiască decât după un anumit plan. Noul orăşel să fie mai mult decât modern.
Pentru ca oraşul să fie modern se cere ca puţurile de vale cu apă potabilă să nu mai fie în stare primitivă orientală şi cu mocirle în jurul lor, ci să se ia cumpenele, să se transforme în cişmele sistematice, cu canal de jur împrejur, cu grătar bun de fer şi cu uluci frumoase de piatră.
Dacă ne modernizăm, să ne modernizăm în totul.
Malurile ghiolului cer o aranjare, o împrejmuire cu gard viu şi să fie plantate cu arbori, arbuşti şi roze.
Starea actuală are înfăţişarea de râpe şi prăpăstii cari displac ochiului.
Toţi spinii, ciulinii şi mărăcinii din oraş să fie stârpiţi, căci localitatea nu se mai numeşte sat…
Toate îmbunătăţirile se vor face în proporţie cu veniturile oraşului în întreaga comună urbană.
Cei care se cred şi se socotesc edilii comunei vor chibzui cât mai bine ca să fie împăcaţi toţi locuitorii.
Am schiţat de la început numai punctele principale, fără a se intra în amănunte, - acestea urmând să rămână pe seama consiliului comunal.
Cu Dumnezeu înainte, deci la muncă cinstită!”
 
#citeşte mai departe în Dobrogea Jună. Caleidoscop

#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 

Citește și:
 
#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: Examene de angajare, la Prefectura județului Constanța – oare erau „pe bune”?

#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: O analiză a salariilor muncitorilor industriași
 
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: „Incidente” cu pumni, în Parlamentul României
 
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Trupele Ministerului de Interne, întâmpinate cu focuri de armă. Morți și răniți la Tatarbunar 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

337
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

300
Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

1607
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

1073
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

1699
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

1355
#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

1080
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

1422
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

1093
#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”:  Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

1125
Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

1952
#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

1585
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:  „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

1579
Marea și muzica. Concerte de weekend

Marea și muzica. Concerte de weekend

1408
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea

1653
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu:  Timp de 25 de ani, scriitorul Ștefan Baciu a scos revista MELE în Hawaii

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: Timp de 25 de ani, scriitorul Ștefan Baciu a scos revista MELE în Hawaii

1075
#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

1622
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

2328
Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

1115
#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

1738