#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: „Gânduri despre lume şi viaţă la greco-romanii din Pontul stâng”, de Vasile Pârvan

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărți de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
În ședința din 21 mai 1919 a Academiei Române, Vasile Pârvan prezenta comunicarea intitulată „Gânduri despre lume și viață la greco-romanii din Pontul stâng”.

Lucrarea era publicată ulterior în „Revista istorică” (an. VI, No. 1-2), precum și în volum, la tipografia „Cultura neamului românesc”, reprezentând un interesant studiu asupra minții și sufletului omenesc, căci marele academician, părintele al arheologiei româneşti, nu și-a limitat considerațiile doar asupra greco-romanilor din zona Mării Negre – așa cum sugerează titlul – ci a realizat o veritabilă dizertație despre condiția umană, despre individ și despre viață, cu toate ale sale.

Lui Vasile Pârvan, dobrogenii îi datorează descoperirea cetății Histria, cea mai veche colonie greacă din vestul Pontului Euxin, întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. de colonişti veniţi din Milet. Vestigiile pe care  le-a scos la iveală și studiile amănunțite asupra modului de trai al geto-dacilor i-au permis autorului să concluzioneze asupra unor tipare de gândire și acțiune, vechi din protoistorie, multe valabile însă și astăzi.
Interferențele dintre credințele grecilor și ale thracilor, filosofia populară, meditațiile despre om și natura sa primitivă, despre legătura lui cu divinitatea sau atitudinea în fața morții – sunt doar câteva teme abordate de cel care, plecat în lumea de dincolo la doar 45 de ani, a lăsat o moștenire culturală impresionantă, înscriindu-și numele în Panteonul valorilor noastre naționale.

Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 35 de pagini și poate fi descărcat de mai jos.