#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: Școala românească dobrogeană dela înființare până la 1938 (Monografie - Istoric, documente, diagrame) - Vasile Helgiu

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărti de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.

 
 
Editată cu ocazia celui de-al treilea Congres al Învățătorilor de la Constanța, precum și a împlinirii celor 60 de ani de stăpânire românească în ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră, cartea institutorului Vasile Helgiu este o ambițioasă monografie nu doar a școlii dobrogene (așa cum  sugerează titlul), ci a „însuși actului de naștere al neamului nostru”, căci autorul consideră bogăția de vestigii descoperite în provincia transdunăreană ca fiind dovada cea mai puternică a permanenței românești pe aceste meleaguri.

Volumul debutează cu o descriere a Dobrogei din punct de vedere geografic, continuând cu o trecere în revistă a celor mai vechi popoare care au sălășluit în ținutul dintre ape, începând cu Darius al perșilor (cel care a construit cel dintâi pod peste Dunăre, la Isaccea, în anii 500 î.e.n), trecând prin macedoneni, romani, pecinegi, cumani, și până la Mircea cel Bătrân, „singur stăpânitor a tot pământul Ungro-Vlahiei şi de dincolo de Munţii Carpaţi până în pământul tătărăsc”.

Sunt citate o serie de documente vechi, descoperite pretutindeni în Europa, fragmente din „Istoria Imperiului Otoman” a lui Dimitrie Cantemir, precum și hărți cu toponimie românească, toate slujind ideii că valahii au stăpânit Dobrogea, în ciuda tuturor invaziilor, cuceririlor și influențelor străine.

Un capitol distinct este dedicat locuitorilor acestei provincii, la momentul revenirii sale sub administrația românească, cu cifre statistice și grafice datând din primii ani care au urmat momentului 1878.

Primele abecedare și provocările dascălilor care înființau școli românești, mai ales pe lângă biserici, crearea primelor eforii (comitete școlare) sunt descrise cu detalii pitorești, într-o limbă veche fermecătoare.

Mai sunt inserate petiții ale institutorilor, rapoarte ale revizorilor școlari, liste cu lăcașurile de învățământ și cu situația elevilor, ceea ce oferă autenticitate și o neprețuită valoare documentară acestui volum alcătuit de inimosul Vasile Helgiu, autor, de asemenea, al monografiei „Spiru Haret, vieaţa şi opera” și al altor importante lucrări de pedagogie, editate în deceniul patru al secolului trecut.
 
Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 106 pagini și poate fi descărcat de mai jos.