#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: Triptic bisericesc, alcătuit de Sfântul Sava

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărti de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.

Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 


Cronologic, volumul Triptic bisericesc, alcătuit de Sfântul Sava este cel mai vechi volum din fondul de patrimoniu al Bibliotecii UOC.
În deschiderea volumului, cititorul este întâmpinat de următoarea notiță: „A început să fie imprimat la Moscova în decembrie 1630 și s-a sfârșit de tipărit în februarie 1633, sub țarul Mihail Feodorovici [Romanov] și patriarhul Filaret [Nichitici] în toată Rusia“.

În cele 1175 de pagini ale cărții sunt notate reglementările vieții mânăstirești, rânduielile săvârșirii slujbelor, posturilor și dezlegărilor, regulile după care se ghidează și astăzi toate Bisericile Ortodoxe autocefale, mai ales când se alcătuiește calendarul bisericesc anual. Altfel spus, Tripticul bisericesc rămâne un model de reglementare a vieții liturgice, un instrument necesar în edificarea sensului praznicelor, cât și în împărțirea materialelor liturgice. Tiparul este în general negru, iar ilustrațiile ce însoțesc titlurile principale evidențiază încadrarea Tripticului în prima epocă a activității tipografice, aceasta pentru că după 1635 cartea frumoasă, în stil venețian, din această etapă inițială este substituită de cartea utilă, după tiparele rusești. Pagina are 23 de rânduri.

Pentru a înțelege, însă, importanța acestei tipărituri se impune să realizăm că începuturile culturii scrise a românilor sunt indestructibil legate de viața lor spirituală, de credința în Dumnezeu și de raportarea la sacru a fiecărui individ, fie țăran, fie slujitor al Bisericii, fie voievod. Religia, alături de istorie, a fost cel dintâi fundal de manifestare a culturii scrise și a literaturii.

Sigur, cartea religioasă românească a fost mai întâi o carte de cult în limba slavonă, și abia apoi o carte de cult în limba română.

Recondiționarea acestui volum în limba slavonă cu caractere chirilice s-a realizat prin grija membrilor Asociației „Ștefadina” din București, iar, ulterior, prin eforturile Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu“, ale asociației sus menționate și ale ziarului „ZIUA de Constanța”, Tripticul Bisericesc a fost scanat, astfel încât potențialul cititor îl poate consulta nu doar în format fizic, în sala de patrimoniu a Bibliotecii, ci și prin accesarea link-ului postat pe site-ul instituției, în varianta digitalizată.
 
Despre Carmen CIORNEA (CV)
Carmen CIORNEA este conferențiar universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității „Ovidius“ Constanța. A publicat până-n prezent 10 volume de autor: „Hieroschemamonk Daniil Sandu Tudor - mystical poet“ (București: Editura Eikon, 2021); „Voia semnelor”, (Ploiești: Editura Rocart, 2021); „Priest Daniil Sandu Tudor - a microhistory of the resistance during the communist totalitarianism“ (Budapesta: AB-ART Publishing House, 2020), „Să nu fiți căldicei!“ Sandu Tudor și întemeierea Rugului Aprins (1940-1952) (Editura Eikon, București, 2018), „Sandu Tudor și asociațiile studențești creștine din România interbelică“ (Editura Eikon, București, 2017), „(Dez)legarea ochilor“ (Editura ExPonto, Constanța, 2017), „Chipul Rugului Aprins“ (Editura Eikon, București, 2015), „Chipul «Rugului Aprins» dăltuit în memoria vie a ucenicilor“ (Editura Vasiliana ʼ98, Iași, 2014), „Argumentele unei generații“ (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014), „Judecata mieilor“ (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2012).
Concomitent, a susţinut o bogată activitate publicistică şi de cercetare ştiinţifică: studiile, articolele sau eseurile autoarei regăsindu-se în volumele unor manifestări științifice internaționale și naționale, jurnale sau reviste culturale și cu profil spiritual.

Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța


Volumul are 1176 de pagini și poate fi descărcat de mai jos.