#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: 114 ani de la nașterea Lizettei Manissalian-Georgescu - „Madame Mozart” a lumii cultural-muzicale românești


Reprezentantă de seamă a vieții muzicale românești, pianistă, maestru de studii muzicale la Opera Română din București, neîntrecută interpretă de lieduri, Lizette Manissalian-Georgescu este ultima descendentă a familiei Manissalian, fiica reputatului om de afaceri, mecena și lider al Uniunii Armenilor din acea vreme, Armenac Manissalian și a Mariettei Aburel, a cărei biografie a atras atenția reputatului publicist Simion Tavitian, cuprinzând-o din primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”.

 
„Poreclită” Madame Mozart, ca urmare a profesionalismului, talentului și vocației sale, Lizette Manissalian-Georgescu este și autoarea a două volume „Momente de viață” și „Coana Frusinica”, prin care a oglindit un spirit cultural remarcabil.
 

„Lizette Georgescu-Manissalian s-a născut în Constanta, la 6 aprilie 1906. Pe linie maternă era în relație de rudenie cu prestigioasele familii armenești Missir și Goilav stabilite în Moldova de mai multe sute de ani.
După terminarea cursurilor primare și secundare la Constanța, Lizette Georgescu-Manissalian, ascultă îndemnul tatălui ei și se înscrie la un Institut din Dresda, «unde se învață de toate, mai puțin fizica și chimia». Interesată mai mult de muzică, îndrumată de Florica Muzicescu și Alfred Alessandrescu, L.G. urmează secția de muzică a Institutului german, cu ore de teatru și operă. Studiază pianul cu celebrul profesor Rudolf Feiler. Aici, la Dresda, îl va cunoaște pe inginerul și publicistul Radu Georgescu (nepot al Flori căi Muzicescu), cu care se va căsători în 1924. După terminare Institutului, Lizette Georgescu-Manissalian revine în tară și se angajează la solicitarea lui Ionel Perlea, ca maestru de studii muzicale la Opera Română (1934), unde va sluji timp de 25 de ani. A pregătit cu minuțiozitate 45 de opere și foarte multe concerte de cameră. A fost, totodată, interpretă ideală de lieduri, luând lecții de canto cu Stroescu, Maria Snejina, Zolencki.
Grație prietenei sale din copilărie, Madeleine Lipatti, soția celebrului pianist, Lizette Georgescu a concertat cu succes în mai multe orașe din Elveția. Aici a intrat în contact cu marile personalități muzicale ale vremii: Nadia Boulanger, Frank Martin, Igor Markevici, Roger Aubert, Yehudi Menuhin ș.a. 

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF


 

În anul 1959, în plină epocă totalitaristă, Lizette Georgescu-Manissalian, având în «dosarul de cadre» mențiunea: «provine din marea burghezie», a fost înlăturată de la Opera Română și marginalizată. A urmat o perioadă extrem de grea din punct de vedere moral și financiar. În timpul primelor ediții ale Festivalului Enescu, ținându-se seama de profesionalismul ei, a fost solicitată să-și dea sprijinul în calitatea ei de pianistă. Astfel a reintrat în viața muzicală.
Au urmat o serie de imprimări radio. I s-au editat cinci discuri de autor, precum și două volume de proză, consemnate cu căldură de presa literară. Pentru întreaga activitate artistică, i s-a acordat Lizettei Georgescu-Manissalian, de către Fundația «Mihail Jora», premiul anual al instituției. În tot acest timp, Lizette Georgescu-Manissalian, neuitând obârșia din care se trage, participă cu regularitate la viața obștească a comunității armene din București, menținând astfel treaz spiritul nobil al tatălui să, Armenac Manissalian.
S-a stins din viață, după o lungă și grea suferință, la vârsta de 92 de ani, în ziua de 25 august 1998”.

 
Sursa foto: araratonline.com
 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România” 
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

CONSTANȚA- Bulevardul Regina Elisabeta

 
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

995
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

964
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

1970
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2130
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2383
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2277
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1879
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1674
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1495
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2503
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2429
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2395
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1965
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1690
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1649
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1221
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3215
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2954
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2188
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2589