#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: 114 ani de la nașterea Lizettei Manissalian-Georgescu - „Madame Mozart” a lumii cultural-muzicale românești


Reprezentantă de seamă a vieții muzicale românești, pianistă, maestru de studii muzicale la Opera Română din București, neîntrecută interpretă de lieduri, Lizette Manissalian-Georgescu este ultima descendentă a familiei Manissalian, fiica reputatului om de afaceri, mecena și lider al Uniunii Armenilor din acea vreme, Armenac Manissalian și a Mariettei Aburel, a cărei biografie a atras atenția reputatului publicist Simion Tavitian, cuprinzând-o din primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”.

 
„Poreclită” Madame Mozart, ca urmare a profesionalismului, talentului și vocației sale, Lizette Manissalian-Georgescu este și autoarea a două volume „Momente de viață” și „Coana Frusinica”, prin care a oglindit un spirit cultural remarcabil.
 

„Lizette Georgescu-Manissalian s-a născut în Constanta, la 6 aprilie 1906. Pe linie maternă era în relație de rudenie cu prestigioasele familii armenești Missir și Goilav stabilite în Moldova de mai multe sute de ani.
După terminarea cursurilor primare și secundare la Constanța, Lizette Georgescu-Manissalian, ascultă îndemnul tatălui ei și se înscrie la un Institut din Dresda, «unde se învață de toate, mai puțin fizica și chimia». Interesată mai mult de muzică, îndrumată de Florica Muzicescu și Alfred Alessandrescu, L.G. urmează secția de muzică a Institutului german, cu ore de teatru și operă. Studiază pianul cu celebrul profesor Rudolf Feiler. Aici, la Dresda, îl va cunoaște pe inginerul și publicistul Radu Georgescu (nepot al Flori căi Muzicescu), cu care se va căsători în 1924. După terminare Institutului, Lizette Georgescu-Manissalian revine în tară și se angajează la solicitarea lui Ionel Perlea, ca maestru de studii muzicale la Opera Română (1934), unde va sluji timp de 25 de ani. A pregătit cu minuțiozitate 45 de opere și foarte multe concerte de cameră. A fost, totodată, interpretă ideală de lieduri, luând lecții de canto cu Stroescu, Maria Snejina, Zolencki.
Grație prietenei sale din copilărie, Madeleine Lipatti, soția celebrului pianist, Lizette Georgescu a concertat cu succes în mai multe orașe din Elveția. Aici a intrat în contact cu marile personalități muzicale ale vremii: Nadia Boulanger, Frank Martin, Igor Markevici, Roger Aubert, Yehudi Menuhin ș.a. 

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

În anul 1959, în plină epocă totalitaristă, Lizette Georgescu-Manissalian, având în «dosarul de cadre» mențiunea: «provine din marea burghezie», a fost înlăturată de la Opera Română și marginalizată. A urmat o perioadă extrem de grea din punct de vedere moral și financiar. În timpul primelor ediții ale Festivalului Enescu, ținându-se seama de profesionalismul ei, a fost solicitată să-și dea sprijinul în calitatea ei de pianistă. Astfel a reintrat în viața muzicală.
Au urmat o serie de imprimări radio. I s-au editat cinci discuri de autor, precum și două volume de proză, consemnate cu căldură de presa literară. Pentru întreaga activitate artistică, i s-a acordat Lizettei Georgescu-Manissalian, de către Fundația «Mihail Jora», premiul anual al instituției. În tot acest timp, Lizette Georgescu-Manissalian, neuitând obârșia din care se trage, participă cu regularitate la viața obștească a comunității armene din București, menținând astfel treaz spiritul nobil al tatălui să, Armenac Manissalian.
S-a stins din viață, după o lungă și grea suferință, la vârsta de 92 de ani, în ziua de 25 august 1998”.

 
Sursa foto: araratonline.com
 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România” 
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

CONSTANȚA- Bulevardul Regina Elisabeta

 
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

345
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

766
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1038
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1065
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1011
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1222
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1299
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1965
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1531
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1657
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1218
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1304
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1166
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1175
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1757
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1641
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1593
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2302