#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Dorința testamentară a maestrului Garabet Avachian nu a fost respectată


Prof. Garabet Avachian (1 noiembrie 1908-11 iulie 1967) a fost violonist, cadru universitar, recunoscut ca o veritabilă autoritate în pedagogia viorii, precum și un vestit colecționar, care a îmbogățit patrimoniul statului cu inestimabile opere de artă românești și străine.





Născut pe 1 noiembrie 1908, la Constanța, marele pedagog avea să fie elev la Liceul „Mircea cel Bătrân", unde s-a remarcat nu numai ca un eminent școlar, dar și ca animator al vieții culturale în cadrul prestigiosului lăcaș de instrucție, conform biografiei alcătuite de publicistul Simion Tavitian în primul volum al triadei Armeni de seamă din România”.
 

„După absolvirea liceului, urmează Conservatorul din București, la clasa eminentei profesoare Cecilia Nițulescu-Lupu. După încheierea studiilor universitare, devine asistent la aceeași clasă, cu proverbiala sa luciditate și exigență, conștient că, din pricina conformației anatomice a mâinii sale, nu va face mare carieră de violonist concertist, mai cu seamă că resimțea o atracție deosebită către pedagogia viorii, s-a dedicat acestei nobile profesii, precum și cercetările legate de ea.


A parcurs treptele ierarhiei profesorale la Conservatorul din București, până la cea de șef al catedrei de vioară. Într-o activitate perseverentă și neobosită, a format promoții întregi de violoniști, unii remarcați în concursuri internaționale sau în viața concertistică. Un exemplu elocvent: Varujan Cozâghian, timp de decenii prim-concert maestru al Filarmonicii din București, ocupă cu succes, același pupitru, în prezent, la Bilbao (Spania), iar la orchestra simfonică din San Sebastian (Spania) George Nicolescu este de asemenea prim-concert maestru.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Recunoscut ca o veritabilă autoritate în pedagogia viorii, a fost invitat în schimburi de experiență în diferite țări, a făcut parte sau a prezidat jurii ale multor concursuri internaționale. În anul1967 este solicitat, în calitate de profesor, la cursurile estivale de perfecționare inițiate de Sergiu Celibidache, pe lângă Filarmonica din Stockholm și Conservatorul din Sienna.


Cei care-i treceau pragul casei, elevi sau prieteni, erau impresionați de atmosfera de sanctuar de oficiere a artei, de colecțiile de mare valoare. Colecția Avachian este una dintre cele mai bogate și valoroase din Muzeul Colecțiilor din București. Aici poți întâlni numeroase obiecte de artă decorativă, sticlărie de Boemia, covoare de Buhara și Anatolia, piese de mobilier și un impresionant număr de icoane de lemn și sticlă, opere ale artizanilor populari din lânăriile de la Nicula și Hăjdate, centre ardelene cunoscute și recunoscute în toată lumea.


Ca orice colecționar care se respectă, profesorul Avachian și-a avut preferințele și afinitățile sale, adunând în colecția sa opere semnate de N. Grigorescu, Șt. Luchian, G. Petrașcu, I. Iser, Camil Ressu, Alex. Ciucurencu, Th. Pallady și Dumitru Ghiață. Alături de arta românească, în catalogul colecției figurează opere din școlile flamandă, italiană și franceză, din secolul al XVITI-lea și începutul celui al XX-lea, stampe japoneze, exemplare rare din arta orientală și extrem orientală.


Pentru crearea unui climat de intimitate, organizatorii au plasat în sălile colecției instrumente, cărți și partituri muzicale de care profesorul s-a folosit în activitatea profesională, dând impresia că maestrul este prezent și este însoțit în periplul său.


Colecția Avachian a fost donată statului pentru alcătuirea unui muzeu care să-i poarte numele. Din păcate, contrar dispozițiilor sale testamentare, donația a fost scoasă din imobilul care-i fusese acordat și mutată, așa cum s-a arătat mai sus, la Muzeul Colecțiilor de Artă din București.


Garabet Avachian s-a stins din viață la 11 iulie 1967 când nu împlinise vârsta de 59 de ani”.



Sursa foto: www.araratonline.com


#citește mai departe în „Armeni de seamă din România
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: „Aram Agop reprezintă istoria vie, nescrisă, a unui secol zbuciumat”

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Universitarul Maricel Agop - „Eu cred că spontaneitatea este specifică unei gene armenești”

#DobrogeaDigitală: Simion Tavitian, profesionalism, pasiune și bucurie de viață


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

362
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

768
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1039
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1065
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1012
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1224
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1300
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1965
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1532
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1658
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1219
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1304
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1166
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1175
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1757
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1641
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1593
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2302