#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Manuela Elisabeta Sidoroff, cercetător de prestigiu în domeniul ştiinţelor vieţii


Absolventă a prestigiosului Liceu „Mircea cel Bătrân“, Manuela Elisabeta Sidoroff (Aprahamian), actualul director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice, Bucureşti, este născută la 18 ianuarie 1952 la Brăila, iar în Constanţa avea să ajungă la vârsta de 3 ani, odată cu decizi părinţilor de a se muta aici. Provine dintr-o familie mixtă: după bunicul dinspre tată, Vonop Aprahamian, are sânge armenesc, iar după bunică, sânge grecesc.




Publicistul Simion Tavitian, în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”, ne face cunoştinţă cu latura mai puţin cunoscută a celei care, înţelegând importanţa din punct de vedere ştiinţific a Deltei Dunării pentru Europa, iniţia proiectul de mare anvergură pentru România „Centrul Internaţional de Cercetare Ştiinţifică Delta Dunării”.
 

„De mică a dovedit talent pentru matematică şi aplecare spre ştiinţe exacte şi cercetare. Fire studioasă, preocupată mereu de perfecţionarea profesională, a urmat cursurile Facultăţii de matematică-mecanică, secţia Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti, absolvind-o în 1975 prin lucrarea de licenţă avându-l ca îndrumător pe academician Solomon Marcus. Încă de atunci s-a văzut aplecarea spre cercetare interdisciplinară. Recomandarea pe care a dat-o universitatea la absolvire a fost «pentru cercetare şi învăţământ superior».


Astfel a lucrat rând pe rând Ia Centrul de Calcul al Ministerului Agriculturii, unde concepe şi realizează prima bază de date pentru geodezie, cartografie şi organizarea teritoriului României, şi apoi la Centrul de Calcul al Ministerului Sănătăţii. Lucrând în domeniul informaticii aplicative îşi însuşeşte cunoştinţele legate de ştiinţele agricole şi sănătate. În toată această perioadă lucrează ca profesor suplinitor la Universitatea Politehnică Bucureşti, unde ţine seminarii de matematici speciale şi informatică. În 1981 se transferă la Universitatea Politehnică
Bucureşti, în cadrul Colectivului de Biotehnologie, unde desfăşoară şi mai departe activitatea de cercetare prin cursul de biotehnologie.


În 1992 obţine titlul de doctor în biotehnologie (bioinformatică) în cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, avându-l ca îndrumător pe academician Radu Voinea şi sub directa coordonare a prof. dr. Mihail D. Nicu, membru corespondent al Academiei Medicale.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

Datorită schimbărilor sociale intervenite în România, Manuela hotărăşte să lucreze (pentru o scurtă perioadă) la Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România - platforma de discuţie a tuturor bisericilor ca secretar logistic, ca reprezentant al bisericii armene şi responsabil în problemele refugiaţilor (bunicul Vonop a lucrat ca diacon la Biserica Armeană din Constanţa). Considerând totuşi că vocaţia ei este aceea de cercetător la interfaţa unor domenii de cercetare şi considerând că aplicarea cunoştinţelor acumulate în anii din urmă îi permite să lucreze în domeniul ştiinţelor vieţii, din 1996 se angajează ca cercetător la Institutul Naţional Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice.


Institutul are două filiale; una la Iaşi (Institutul de Cercetări Biologice Iaşi) şi una la Cluj (Institutul de Cercetări Biologice Cluj) şi o sucursală (centrul de Cercetări «Stejarul» Piatra Neamţ). Devine director ştiinţific al acestor institute, iar din 2005 (luna mai) devine Director General. Este membru al societăţii Române din Biotehnologie şi face parte din Federaţia Română de Inginerie Biomedicală. Este editorul revistei «Romanian Biological Sciences», revistă bianuală în care sunt publicate cercetări de vârf în domeniul biologiei şi ştiinţelor conexe. Activitatea publicistică se materializează prin cele peste 45 de articole de înaltă ţinută publicate, în cele peste 40 contracte şi în cele 12 conferinţe la care a contribuit cu observaţii pertinente trezind aprecierea auditoriului.


Manuela împreună cu soţul ei Matti au şi un hobby: arta plastică. Astfel au ajutat la organizarea mai multor expoziţii de artă plastică la Palatul Parlamentului, ajutându-i pe artiştii din Republica Moldova şi chiar au organizat o tabără de pictură de vară pe terenul personal din Breaza (Prahova). Astfel a devenit cunoscută publicului din România artista de origine armeană Anait Artasovna Kulicenko, care a avut două vemisaje la Palatul Parlamentului din Bucureşti”.



#citeşte mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.



DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Constănţeni cu biografii de savanţi - Arabela Aprahamian
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Petre Diaconu, spiritul Păcuiului

Petre Diaconu, spiritul Păcuiului

1258
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Devotamentul și dăruirea marelui filantrop Armenac Manissalian

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Devotamentul și dăruirea marelui filantrop Armenac Manissalian

1250
Constanța la începutul veacului trecut

Constanța la începutul veacului trecut

2216
#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: „Să fie păcăleală de 1 aprilie sau e lucru serios?”

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: „Să fie păcăleală de 1 aprilie sau e lucru serios?”

2100
#citeșteDobrogea: Idris Asanin, „tătarul patriei străbune”

#citeșteDobrogea: Idris Asanin, „tătarul patriei străbune”

1908
Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (II) - Bulbul, Laz Mahale, Kartal

Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (II) - Bulbul, Laz Mahale, Kartal

2847
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța

1185
Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (I) - Kuzgun, Kara-Omer, Alakapî

Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (I) - Kuzgun, Kara-Omer, Alakapî

6615
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Suren Kolangian, un autentic istoric al neamului armenesc

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Suren Kolangian, un autentic istoric al neamului armenesc

1771
#DobrogeaDigitală: Carmen Gutuleanu sau distinsa doamnă a pianului, aflată în spatele multor glorii lirice

#DobrogeaDigitală: Carmen Gutuleanu sau distinsa doamnă a pianului, aflată în spatele multor glorii lirice

3040
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Prodigios „slujitor” al Thaliei, Florin Kevorkian - actor, regizor, scenarist, profesor la UNATC

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Prodigios „slujitor” al Thaliei, Florin Kevorkian - actor, regizor, scenarist, profesor la UNATC

2641
#citeșteDobrogea: Remember George Pruteanu, la 12 ani de la dispariție. „A asculta manele e degradant ca și a te scobi în nas cu degetul până la cot”

#citeșteDobrogea: Remember George Pruteanu, la 12 ani de la dispariție. „A asculta manele e degradant ca și a te scobi în nas cu degetul până la cot”

1704
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Levon Kalustian - cel mai de seamă publicist al epocii interbelice

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Levon Kalustian - cel mai de seamă publicist al epocii interbelice

1234
#DobrogeaDigitală: Un senior al baletului constănțean, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Un senior al baletului constănțean, la aniversare

1148
102 ani de la actul Unirii de la Chișinău (27 martie/9 aprilie 1918): Unirea Basarabiei cu „mama sa”, România, în lumina unor lucrări ale istoricilor transpruteni

102 ani de la actul Unirii de la Chișinău (27 martie/9 aprilie 1918): Unirea Basarabiei cu „mama sa”, România, în lumina unor lucrări ale istoricilor transpruteni

539
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Dr. Iacob Melcon Iacobovici - „omul de bronz” al lumii medicale românești

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Dr. Iacob Melcon Iacobovici - „omul de bronz” al lumii medicale românești

1500
#citeşteDobrogea: Panait Cerna, poetul emblematic al Tulcei

#citeşteDobrogea: Panait Cerna, poetul emblematic al Tulcei

1486
#citeșteDobrogea: Pilda făuritorului de așezăminte istorice constănțene, preotul Nicolae Paveliu, la 146 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Pilda făuritorului de așezăminte istorice constănțene, preotul Nicolae Paveliu, la 146 de ani de la naștere

1484
#DobrogeaDigitală: Ștefan Bezdechi, filologul de excepție care ne-a adus mai aproape clasicismul antic

#DobrogeaDigitală: Ștefan Bezdechi, filologul de excepție care ne-a adus mai aproape clasicismul antic

1173
Medgidia în perioada comunistă (I)

Medgidia în perioada comunistă (I)

1498