#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!


Declarat cetățean de onoare al Constanței în urmă cu nouă ani, cunoscutul pianist de jazz Harry Tavitian împlinește astăzi frumoasa şi respectabila vârstă de 68 de ani.
„Cel mai important jazzman român contemporan", cum a fost numit, în octombrie 1990, de International Herald Tribune, reprezintă o mândrie a Constanței, tocmai pentru că s-a născut aici, într-o  familie de armeni. A studiat pianul clasic  încă de la vârsta de șase ani. La 17 ani, a descoperit blues-ul, într-un concert la Brașov. Absolvent al Academiei de Muzică din București, Harry Tavitian a participat, în 1974, la prima ediție a Festivalului de Jazz de la Sibiu, cântând în deschiderea evenimentului, la patru mâini, cu Richard Oschanitzky. Din 1976, s-a dedicat exclusiv jazz-ului. 
Începând din februarie 1990, Harry Tavitian este vicepreședintele Uniunii Armenilor din România, Filiala Constanța. În 1992, el pune bazele Fundației Culturale Harry Tavitian.
În primul volum al serieiArmeni de seamă din România”publicistul Simion Tavitian îi dedică un capitol, din care astăzi, la ceas aniversa, vă prezentăm un fragment.
 

„S-a născut în anul 1952 la Constanta, într-o familie de armeni deosebiţi. Mama - o femeie cu frică de Dumnezeu, devotată familiei şi unicului fiu pe care l-a crescut şi l-a înconjurat cu căldură şi afecţiune până la ultima clipă a vieţii. Tatăl - un talentat şi apreciat bijutier din mâna căruia metalul galben dobândea forme geometrice de o rară frumuseţe. Harry a moştenit de la mamă, Mariam, credinţa şi bunătatea, iar de la tată, Agop, exigența şi dorinţa lucrului bine făcut.
Studiază pianul de la vârsta de şase ani, fapt care îl va ajuta să devină, mai târziu, absolvent al Academiei de Muzică din București. La 17 ani descoperă blues-ul, în momentul în care îl asculta pe Memphis Slim, în concert, la Braşov. În 1974, la prima ediţie a Festivalului de Jazz de la Sibiu, cânta, în jam-session, cu Richard Oschanitzky, la patru mâini. Din 1976 se dedică exclusiv jazz-ului.
În 1978, la Constanta, pune bazele grupului «Creativ», cu care va câştiga, în 1980, premiul I pentru debut la Festivalul de Jazz de la Sibiu. In perioada 1978-1987 conduce Clubul de jazz de la Constanța. În 1992 înființează Fundația Culturală „Harry Tavitian».
Este realizatorul emisiunilor «Jazz Context" şi «Naţia şi Civilizaţia
Armenilor» la Radio Constanţa .
Harry Tavitian este pasionat de sincretismul artelor. Exemple sunt elementele de teatru instrumental şi costum din concertele sale şi muzica de scenă (live) scrisă pentru piesele "Furtuna" de Shakespeare şi «Melissa» de Kazantzakis, cu Victor Rebengiuc în rolul principal.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Muzica lui Harry Tavitian se caracterizează prin deschidere către influențe multiple şi printr-o capacitate de sinteză. Într-un interviu acordat revistei Jazz Forum (nr. 102, 5/1986), el declara: «... suntem aici, în Levant, suntem parte a lumii, suntem deschişi către cultura lumii, către spontaneitate ...». Harry Tavitian are un stil propriu, inconfundabil, bine definit în noul jazz est-european, prin diversele sale experiențe artistice. Muzica sa este un amestec de Thelonious Monk, Mal Walsron, Ceci! Taylor, Dollar Brand, muzică de cameră contemporană, blues, muzică medievală, folclor din Balcani. Rădăcinile lui armeneşti sunt, de asemenea, evidente. Muzica sa are un puternic caracter etnic.
Ultimul proiect al său se numește «Orient Expres», o trupă cu înclinații etno-jazz, alcătuită din opt muzicieni. Pornit în 16 februarie 1999, «Orient Expres» şi-a câştigat un public stabil, iar impactul la public şi în media este garantat.
«Harry Tavitian nu este doar un mare muzician, ci un artist complet-scria Bedros Horasangian, în «Ararat», iunie 2000. Virtuozitatea şi tehnica lui pianistică se conjugă cu bucuria de a cânta şi a compune. Feeling-ul, ce este esenţial pentru un jazzman, îl conduce la rezultate spectaculoase. Ştie să-şi dozeze efectele, ştie să-şi facă simţită prezenţa, nu doar prin sunete, vrea să-şi atragă participarea spectatorilor. «Emotionally involved» înseamnă, pentru Tavitian, a se face frate cu ascultătorul. De aici şi evoluţia lui, de la improvizaţie liberă, la etno-jazz, la acea solidaritate cu diferite culturi şi civilizaţii din lungul şi latul Europei».
Harry Tavitian a susţinut concerte şi a participat la festivaluri importante în România, Rusia, Lituania, Franţa, Italia, Germania, Bulgaria, Portugalia, Republica Moldova, Iugoslavia, Polonia, Scoţia, Ungaria, Grecia, Turcia, Olanda, S.U.A., Armenia (ca invitat personal al preşedintelui Armeniei), Slovacia, Elveţia, Cehia, Austria.
«Orient Expres» a susținut două concerte la Washington, la cel mai mare festival de tradiții şi folclor din lume, Smithsonian Folklife Festival, unde s-au bucurat de un mare succes”.

 
#citește mai departe în cartea Armeni de seamă din România”,

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Citește și:

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul celebrului pianist de jazz Harry Tavitian

 
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

327
#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

327
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

328
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei:   Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

1285
#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”:  Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”: Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

1732
#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

1169
#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

805
#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

2674
#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

1525
#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

2320
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

1835
#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

1245
#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

1624
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

1271
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

1746
#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”:  „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

1176
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928:   Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928: Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

1439
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

1290
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“:  „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

1127
#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1168