La doar 56 de ani, istoricul Nicolae Gostar s-a stins din viață în prima zi a sesiunii științifice PONTICA


În urmă cu 42 de ani, la Sesiunea științifică a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, programată între 23 și 25 octombrie, unul dintre invitații de seamă ai ediției era conferențiarul universitar doctor Nicolae Gostar, a cărui comunicare „Dacorum fratrum in insciptia lui Tib. Plautius Silvanus Aelianus (ClL, XIX, 3608= ILS, 986)” era așteptată cu viu interes, cunoscută fiindu-i anvergura științifică. Din cauza neașteptatului său deces, la doar 56 de ani, în chiar dimineața zilei de 23 octombrie, comunicarea a fost prezentată de V. Lica.
Cu un an înainte, la ediția PONTICA din 1977, participarea cercetătorului Nicolae Gostar fusese de un deosebit impact, observațiile sale adresate punctual colegilor cu privire la comunicările făcute publice fiind primite cu interes de participanți.


Rămâne trainică însemnata contribuţie pe care şi-a adus-o în domeniul arheologiei şi epigrafiei”


În publicația anuală „Hierasus”, editată, începând cu anul 1978, de Muzeul Județean Botoșani, arheologul Paul Șadurschi îi dedică reputatului cercetător un articol-biografic din care vă prezentăm un fragment ce evocă cercetările din Dobrogea.


„Dispariția sa tocmai atunci când se afla în plină putere de creație, când începuse valorificarea majoră a îndelungatelor sale cercetări, a produs o puternică impresie.
Născut la 2 martie 1922, în Deva, dintr-o familie de condiție modestă, face în orașul natal școala primară şi apoi, datorită deosebitelor aptitudini pe care le dovedește, urmează Liceul «Decebal» în aceeași localitate.

În 1942 se înscrie ca student la Universitatea din Cluj, aflată pe atunci în refugiu la Sibiu, urmând cursurile Facultății de Litere şi Filozofie, secția de Istorie.
În 1944 este nevoit să întrerupă cursurile fiind încorporat ca militar şi apoi, participând cu Batalionul 7 Vânători la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, este decorat pentru fapte de arme cu «Bărbăţie şi Credinţă cu spade şi panglică el. a III-a».

În 1947 ia licenţa în Istorie veche, Arheologie şi Istoria României cu certificatul Magna cum Laude la Universitatea din Cluj, unde este numit începând cu 15 septembrie 1948 asistent la disciplina de istorie universală veche, în cadrul Facultăţii de Istorie.

Participă în vara anului 1948 pe Şantierul Naţional Bumbeşti-Livezeni ca brigadier. (...)
Specializarea în probleme privind perioada daco-romană face să i se încredinţeze elaborarea capitolului Provincia Dacia pentru cea de a doua
ediţie a Tratatului de Istoria României, vol. I. Teza sa de doctorat «Marele monument funerar de la Adamclisi» constituie o contribuţie ştiinţifică deosebită, un model în tratarea exhaustivă a unei probleme.

Lucrările sale, tipărite în periodice de specialitate din ţară şi din străinătate, arată o cunoaştere profundă a fenomenului istoric, capacitatea de a încadra istoria naţională în istoria universală, subliniind aportul adus de civilizaţia dacică la patrimoniul cultural naţional.
Colaborează din plin cu muzeele de istorie din ţară, în special cu cele din Dobrogea şi din Moldova. Nici boala nu l-a împiedicat să continuie această colaborare. În ultimii ani a participat la săpăturile întreprinse la Manoleasa - Botoşani pentru studierea unor fortificaţii din epoca migraţiilor, aceasta, imediat după ieşirea din spital.
Nu-şi precupeţeşte sănătatea pentru a participa şi la ultima sesiune ştiinţifică organizată de Muzeul de istorie naţională şi arheologie din Constanţa. Trebuia să comunice ultimele sale rezultate lumii ştiinţifice.

Oboseala drumului lung şi condiţiile specifice de mediu geografic, fac să se stingă din viaţă în primele ore ale zilei de 23 octombrie, înainte de a i se mai putea acorda ajutor.
Pe masa sa de lucru au rămas neterminate însemnate lucrări pe care le pregătea. Ascultătorii n-au mai auzit la radio cea de-a şaptea conferinţă din ciclul închinat aniversării a 2050 de ani de la crearea statului dacic, studenţii n-au mai putut să-i asculte prelegerile savante, cunoscuţii săi nu-i vor mai întâlni zâmbetul şi deosebita sa amabilitate. O pierdere grea, ireparabilă s-a produs prin moartea sa, ştiinţei istorice, învățământului românesc şi familiei sale. Va rămâne vie însă pentru totdeauna amintirea sa şi în mintea tuturor celor care l-au cunoscut, rămâne trainică însemnata contribuţie pe care şi-a adus-o în domeniul arheologiei şi epigrafiei, a istoriei vechi româneşti”.


Citește și:

In Memoriam istoricul Nicolae Gostar


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: Dinamica demografică a Dobrogei interbelice. Lista moșierilor Constanței

#Dobrogea Digitală: Dinamica demografică a Dobrogei interbelice. Lista moșierilor Constanței

469
#DobrogeaAcademică: Nominalizările la Premiile Academiei Române pentru anul 2018. Ceremonia are loc astăzi

#DobrogeaAcademică: Nominalizările la Premiile Academiei Române pentru anul 2018. Ceremonia are loc astăzi

374
#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1365
#citeșteDobrogea: 175 de ani de la înființarea Societății studenților români

#citeșteDobrogea: 175 de ani de la înființarea Societății studenților români

1364
#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

2051
#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

1590
#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

2920
Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

1937
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

1496
#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

1433
#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

1968
#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

2959
Istoriografia română în sărbătoare:  Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

Istoriografia română în sărbătoare: Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

1811
#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

3425
#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

991
#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

1504
#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

704
#DobrogeaAcademică:  „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

#DobrogeaAcademică: „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

1274
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

1514
#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

1701