„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: Gloria de odinioară a Serviciului Maritim Român – 125 de ani de la înființare


Aniversăm astăzi 125 de ani de la înființarea primei instituţii românești de navigaţie civilă, Serviciului Maritim Român (S.M.R.), precum și inaugurarea, la 14 septembrie 1895, a primei linii maritime Brăila-Constanţa-Constantinopol.




În „Dobrogea ilustrată” nr. I, din aprilie 1912, publicație indexată de istoricul Stoica Lascu în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, regăsim un scurt istoric al Serviciului Maritim Român, care avea să ființeze până în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial. Flota sa, alcătuită din 16 nave, a fost preluată de sovietici, conform tratatului de armistiţiu, doar două dintre nave fiind returnate ulterior, pentru a intra în componența companiei româno-sovietice „Sovromtransport”, alcătuită pe ruinele S.M.R.
 

„De şi resursele noastre bugetare nu ne-au fost tocmai favorabile, ba adesea ori am trecut chiar prin jene destul de simţitoare, totuşi serviciul nostru maritim nu a stat câtuşi de puţin pe loc şi astăzi, graţie unei chibzuite administraţii şi în această direcţiune, am ajuns la un stadiu de desvoltare cât se poate de înaintat; la o situaţiune cu adevărat de invidiat.
Că s'au făcut sacrificii materiale dese şi cât mai însemnate, acestea toate erau absolut reclamate de raporturile noastre comerciale cu alte state, sau cum s'ar zice de export în genere, şi datorită acestor sacrificii astăzi avem vase de comerţ din cele mai frumoase şi mai confortabile fiind bine apreciate atât prin modul cum îşi îndeplinesc serviciul lor, cât şi pentru rapiditatea cu care traversează întinsul mărilor în cursele pe cari le fac.
Acest important serviciu a fost înfiinţat în 1895, când s'a cumpărat vaporul Meteor, şi s'a început linia Brăila-Constanţa-Constantinopol, Serviciul M. R. a fost pus pe adevărate temelii sănătoase abia în 1896, când s'a creat o direcţie a S. M. R. pe lângă administraţia direcţiei căilor ferate şi s'a acordat ministerului lucrărilor publice un credit de 10 milioane pentru cumpărarea de vapoare şi întâmpinarea cheltuelilor necesare exploatărei serviciului de navigaţiune maritimă.
Din acest credit s'a cumpărat vaporul Principesa Maria şi s'a comandat vaporul Regele Carol I, precum şi cele 5 cargobote: Iaşi, T.-Severin, Constanţa, Dobrogea şi Bucureşti.
În anul 1897 s'a continuat regulat linia Brăila-Constantinopol cu Medea şi Constanţa şi Constantinopol de 2 ori pe săptămână cu vapoarele Meteor, Principesa Maria şi vaporul închiriat Cobra. Tot în acest an sosesc 3 din cele 5 cargobote comandate şi sânt puse îndată în serviciu pe linia Brăila Rotterdam.
În 1898 vaporul Meteor naufragiază şi e complectamente pierdut dar linia Constanţa-Constantinopol se menţine tot bisăptămânal, deservită de vapoarele Principesa Maria şi Regele Carol I. Tot în acest an intră în cursă şi celelalte două cargobote pe linia Brăila Rotterdam. Vaporul Medea mai face numai vre-o 20 curse Brăila-Constantinopol şi apoi această linie e suprimată spre marea pagubă a industriei morăritului nostru şi peste tot a schimbului de mărfuri între porturile dunărene şi Orient.
În 1899, 1900 şi 1901, în afară de cele două linii Constanţa-Constantinopol şi Dunăre-Rotterdam, se încearcă linia Constanţa-Constantinopol-Salonic, dar această linie nedând nici un rezultat, se suprimă.
Dela 1 Aprilie 1902 până la 1 Aprilie 1905 nimic nou în mersul serviciului maritim, doar atât că şi linia Dunăre-Rotterdam începe a da deficite, cari se adaugă la deficitele date dela început de linia orientală, care în 1905 îşi sporeşte parcul cu noul vapor de pasageri România.
În exerciţiul 1905-1906, Aprilie 23, se deschide linia Constantinopol-Pireu şi Constantinopol-Smirna. Prima însă încetează în luna Noembrie din cauza ruperei relaţiunilor diplomatice cu Grecia, menţinându-se până azi în mod regulat linia Constantinopol-Smirna.
La 1 Aprilie 1906 S. M. R. se desparte de direcţia C.F.R. formând o direcţie aparte. La 16 Septembrie acelaş an soseşte în ţară vaporul Împăratul Traian şi la 5 Octombrie S.M.R. face un mare pas înainte deschizând linia Alexandria, în Egipt, dând deci noui orizonturi comerţului şi industriei ţării noastre, purtând tot mai departe steagul şi puterea de viaţă a neamului românesc.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

La 12 Ianuarie 1907, Vaporul Principesa Maria eşuiază pe stâncile insulei Tenedos şi e salvat, după mari greutăţi şi peripeţii, la 25 Martie în acelaş an.
În exerciţiul 1907-1908 intră în linie vaporul Dacia, care incontestabil este cea mai bună unitate a S. M. R. Ţinem să accentuăm aci că atât vaporul Dacia cât Împăratul Traian au fost plătite din fondul de asigurare al vapoarelor, înfiinţat prin legea din 21 Martie 1898 în scopul ca în fiecare an să se verse la Casa de depuneri 5 la sută din costul vapoarelor S.M.R., pentru ca din sumele vărsate să se poată acoperi cheltuielile de reparaţiune sau înlocuirea vapoarelor naufragiate.
Această lege s'a modificat la 24 Ianuarie 1902, adăugându-se la art. 1 dispoziţia că acest ond de asigurare va servi şi pentru construirea sau cumpărarea de noi vapoare, menite de a da o mai mare dezvoltare serviciului maritim.

Pe bazele solide sub care s'a alcătuit întreaga noastră organizaţie maritimă şi sub conducerea unor oameni competenţi, în asemenea materie, nu există îndoială că vom realiza progrese însemnate şi în curând ţara Românească va avea încă un mare rol, nu numai la gurile Dunărei, dar şi pe ţărmurile Pontului Euxin şi ale Mediteranei.”


#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanta


Citește și:

#citeșteDobrogea Serviciul Maritim Român, în devenirea istorică a portului Constanța. 124 de ani de la înființare
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Mihai Irimia, „om al Dobrogei și Constanței, cu toată ființa lui”

#citeșteDobrogea: Mihai Irimia, „om al Dobrogei și Constanței, cu toată ființa lui”

2136
#DobrogeaDigitală: 1943. Sfințirea bisericii din Măgura, județul Constanța

#DobrogeaDigitală: 1943. Sfințirea bisericii din Măgura, județul Constanța

2145
Romanul lui Cristian Cealera – o magică mașină a timpului

Romanul lui Cristian Cealera – o magică mașină a timpului

3354
#DobrogeaDigitală: Scarlat Vârnav „a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţ cât n\'au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc”

#DobrogeaDigitală: Scarlat Vârnav „a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţ cât n'au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc”

2284
La doar 56 de ani, istoricul Nicolae Gostar s-a stins din viață în prima zi a sesiunii științifice PONTICA

La doar 56 de ani, istoricul Nicolae Gostar s-a stins din viață în prima zi a sesiunii științifice PONTICA

1218
#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

2019
#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

1441
#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

1191
#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

2181
#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

1773
#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

1553
#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

2225
#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

1736
#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

1512
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

1325
#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

739
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1898
#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

1691
#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

1608
#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

3274