#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Mangalia anilor 1960 (GALERIE FOTO)

Mangalia. Plaja. Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
  • Călătoria noastră continuă cu câteva „excursii mai lungi în împrejurimi“, astăzi ajungând în Mangalia. Pe parcusul celor prezentate până acum am expus atât străzile din orașul Constanța, cât și stațiunile din Dobrogea. 
 
 
Cele peste 300 de pagini ale lucrării „Contanța și împrejurimile ei“, publicată la editura Științifică, invită cititorii la o lectură panoramică inedită prin Constanța anilor 1960, pâmânt milenar, „«agora» tomitană, pe vremea romanilor «forumul», iar în timpul stăpânirii otomane, oborul de cereale“.
 
Cei trei autori Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin ne poartă cu mai bine de jumătate de secol în atmosfera „celui mai batrîn oraș al patriei noastre“, Constanța. Cunoscători ai urbei, cei trei condeiază fiecare stradă, venind cu observații și descrieri pentru clădirile sau monumentele emblematice, scrise într-o manieră captivantă și ușor de parcurs.
 
„Constanța - regiunea dintre ape“ este titlul sugestiv ales pentru cel dintâi capitol al cărții, dedicat istoriei  orașului, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Autorii parcurg fiecare perioadă istorică, lasând necompletată sau alterată perioada începutului de secol XX, evident sub cenzura specifică contextului social-politic din anii 60. 
 
Cel de-al doilea capitol se intitulează „Constanța timpurilor noi“, o călăuză prin Constanța perioadei comuniste de dinainte de anii 60. Așa cum antemenționam, în acest capitol autorii vor trece în revistă mai toate străzile orașului, distribuite în două părți, acoperind cele 15 cartiere ale orașului din acei ani: Orașul Vechi, Incinta portului, Orașul Nou, Ahileia Mihail, Tabacarie, Palazul Mare, Anadolchioi, Mihail Coiciu, Obor, Viile Vechi, Kilometrul 5, Viile Noi, Medeea, Filimon Sirbu, Palas C.F.R.
 
„La drum pe promotoriile fostei cetăți tomitane“, prima parte a capitolului, ne plimbă prin Piața Independenței, unde este prezentată clădirea Sfatului Popular, actualul Muzeu de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe faleză, cu Cazinoul și statuia lui Mihai Eminescu sau pe bulevardul Stalin, actualul bulevard Tomis.
 
A doua parte,  „Prin orașul care se revarsă peste zidurile tomitane“, duce lectorul de pe bulevardul Republicii, actualul bulevard Ferdinand, până pe bulevardul Lenin, actualul bulevard Mamaia. Printre altele sunt prezentate Hotelul și restaurantul Continental, Piața Unirii, Restaurantul „Modern“, Consiliul regional A.R.L.U.S.,  Comitetul regional al Crucii Roșii, Redacția ziarului „Dobrogea nouă“.
 
Tot al doilea capitol mai găzduiește o parte dedicată stațiunilor balneare. Aflăm aici detalii despre stațiunile Mamaia, Agigea, Eforie, Năvodari, Techirghiol și Vasile Roată.
 
Lucrarea mai dispune de alte trei capitole. „Excursii în jurul orașului Ovidiuׅ“ este al treilea capitol care se axează pe obiectivele industriale ale regiunii noastre de la acea vreme, precum Termocentrala elctrică Ovidiu, Uzinele de suprefosfați Năvodari. Capitolul următor deschide și mai mult spațiul editorial ducând cititorul în „excursii mai lungi în împrejurimi“. Aici rândurile scrise de autori ne ghidează pe la Adamclisi sau Histria cu ale lor vestigii milenare.
 
„Excursii mai lungi în împrejurimi“ - Mangalia în anii 1960
 
Periplul nostru ajunge astăzi în Mangalia. Ne urcăm în  autobuzul I.R.T.A. și ajungem în vechiul Callatis, a cărui istorie „este mai zbuciumată decât a Tomisului, cu care a rivalizat sau, după împrejurări, au dus împreună o viață tihnită și prietenoasă“. Călăuza noastră, lucrarea de față, începe așa cum ne-a obișnuit cu o scurtă prezentare istorică și geografică a localității, punctând aici câteva repere importante. Redăm mai jos câteva dintre rândurile scrise de autori:

 
„Începuturile orașului se leagă de colonizarea greacă, de coloniștii heracleoti veniți din Heraclea Pontică, din nord-vestul Asiei Mici. Au ales acest loc pentru așezare temeinică, atît pentru forma ospitaliera a țărmului, cît și pentru marea care aici este mai liniștită. I s-a spus Callatis, probabil legat de rîul Gales din Asia Mica, locul de origine al coloniștilor. În scurta vreme a devenit un oraș comercial înfloritor și centru de export, prin care plecau spre Mediterană cerealele cumparăte de la băștinași.
 
Datorită prosperității sale economice, orașul a fost încins cu ziduri de apărare, ale caror temelli, ascunse de vreme sub pamînt, au inceput de-abia acum să fie scoase la iveala.
 
Perioadele de înflorire au alternat cu cele de lîncezeala, fapt caracteristic cetătilor de pe „țărmul stîng al Pontului». Orașul a fost de mai multe ori distrus, dar refacut prin munca sclavilor. În secolul al Vl-lea, nemaiputînd supraviețui atacului avarilor, Callatis își pierde faima, devenind un sat pînă în secolele al XIII- XlV-lea cînd genovezii, atrași de calitafile portuare ale acestuia, îi mai dau o slabă pîlpîire. Dar de asta dată vechiul nume grecesc este înlocuit prin Pangala, pentru a ajunge în cele din urmă la Mangalia noastră de azi.
 
De la genovezi a rămas un dig care le poartă numele.
 
În perioada de lîncezeală otomană, s-a ridicat aici doar o moschee în stil arab, singura care a ramas să mai privească, din înaltul minaretului, cum se șterg ultimele aspecte ale vechiului din orașul Mangalia.ׅ“
 

Mangalia, destinație balneară

 
Urmează o descriere detaliată privind ultimele dotări din Mangalia, fiind menționate facilitățile pe care turiștii le pot găsi aici:
 
„La Mangalia s-a construit în ultimii ani un complex cu 1070 paturi, cu cantină și restaurant; 11 blocuri cu 104 apartamente, 3 blocuri cu 72 apartamente; baie comounală; fabrica de pîine; 17 magazine comerciale; o școală de opt ani; alta școală de patru ani în cartierul «Drum Nou».
 
În cursul anului 1960 au fost date în folosință un sanatoriu cu 500 paturi și o nouă policlinică balneara înzestrată cu aparatură pentru hidro-electro-terapie și instalații pentru aerosoli. Aici funcționează medicale de specialitate pentru: balneologie, reumatologie, dermatologie etc. De asemenea se pot face împachetari cu namol băi de mare.
 
Nu lipsesc cluburile, bibliotecile, sălile de sport; un stadion cu o capacitate de 3 000 locuri, un teren de tenis, pistă de atletiem, teatru și cinematograf.“
 
Mangalia. Complexul balnear. Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
 

Muzeul, vestigiile Callatisului, geamia „Esmahan Sultan“

 
Autorii aduc în discuție și obiectivele culturale din zonă, precum muzeul, ruinele Callatisului, geamia „Esmahan Sultan“ și cel mai important punct de pe harta Mangaliei, mormântul scit în care a fost găsit primul papirus descoperit în Europa.
 
„În oraș se poate vizita Muzeul, care posedă anse de amfore cu inscripții și fragmente de statuete, unele de valoare artistică remarcabilă.
 
La nord de parcul orășenesc se văd ruinele unei clădiri bazilicale, o construcție cu coloane de marmură; peste drum de școală veche, ruinele unei bal, iar în nordul cartierului 2 Mai, mai exista încă urme ale unei șosele pietruite, Iățind din timpul romanilor. În vechiul port se mai zăresc urme ale digului genovez.
 
În strada Oituz se afia geamia «Esmahan Sultan», construită în stil maur în anul 1590; este un vestigiu care constitute un monument istoric. La cca. 1 km în sudul orașului, aproape de malul lacului, se află un mormînt scit. Dar ceea ce alcatuiește azi punctul de atracție al vizitatorilor care vin la Mangalia este mormîntul antic în care a fost găsit un papirus, primul papirus descoperit în Europa. Tăindu-se la 18 mai 1959 doi tumuli, pentru a se nivela terenul destinat unor construcții ale stadionului, s-a descoperit un ring de piatră avînd un diametru de 15 m;  în mijlocul acestuia a fost gasit un mormînt.
 
La deschidere, în mormint a fost găsit scheletul unui barbat avînd lînga cap o altă coroană aurită.
 
Obiectul cel mai important aflat în mormînt rămîne papirusul, care, cînd va putea fi descifrat, va alcătui un nou material documentar pentru studiul istoriei orașelor din antichitate existente pe teritoriul de azi al Dobrogei.“

Mangalia. Mormântul scit. Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
 
Va urma.
 
Descarcă gratuit volumul „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
 
Citește și:
 
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Costinești în anii 1960
 


Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

1019
Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

1009
#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

1447
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri  de-a lungul timpului (II)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (II)

1763
Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

1829
Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

1663
#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

1738
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

2604
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

1565
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

1564
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

1622
#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1464
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

1465
Istoria Dobrogei - Populație  Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

Istoria Dobrogei - Populație Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

1531
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

1378
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

1180
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

1296
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1289
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1223
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1172