Siluete navale cu inserții regale

Reversul medaliei

Mi-a plăcut ideea dintru început. Adică o aniversare cu ștaif, puțină istorie și o (re)ancorare statornică în trecutul Marinei Române. De numai 90 de ani, câți au trecut de la intrarea în serviciu a distrugătoarelor tip R, adică „Regina Maria” și „Regele Ferdinand”, tandem care, asociat cu celelalte două bastimente tip M, „Mărăști” și „Mărășești”, au constituit patrulaterul de ași ai Escadrilei de Distrugătoare interbelice.
Asocierea cu împlinirea a 155 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I (24 august 1865, Sigmaringen-Germania – 20 iulie 1927, Sinaia), la cinci ani după constituirea Corpului Flotilei, cel care a dat numele unuia dintre distrugătoare și uneia din cele două fregate tip 22, a fost, de asemenea, inspirată și cu o rezonanță mediatică pe măsură.
Și, desigur lansarea medaliei aniversare, realizată în condiții grafice remarcabile de onor Monetăria Statului, la Muzeul Național al Marinei Române, vineri, 2 octombrie a.c., cu participarea șefului Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, a unor comandanți de unități și mari unități și, desigur, a comandanților – foști și actuali – ai celor două nave foste britanice, un eveniment menit să aducă Flotilei 56 Fregate un plus de apreciere, admirație și prestanță.
Cu sentimentul - strict personal - că la această prestigioasă manifestare a lipsit tocmai... parfumul regal al descendenților loialului Ferdinand, vă propun un periplu în epoca de aur a Marinei Române. Când Regele sta la masă cu matelotul și împărțea cu generozitate, în stânga și-n dreapta, plachete, ordine și medalii, tuturor celor îndrituiți.
 

Primele efigii ale bastimentelor românești

 
În ziua de 17 septembrie 1907, la Galaţi a avut loc solemnitatea botezului monitoarelor şi vedetelor de către însuşi regele Carol I.
În Actul de botez al acestora se specifica: „În a 19-a zi a lunii septembrie, anul mântuirii 1907 şi al 41 al Domniei Mele, s-a desăvârşit în portul Galaţi, binecuvântarea a 12 vase de război, pe care le-am botezat eu însumi, dând celor 4 vase mai mari numele ION C. BRĂTIANU, LASCĂR CATARGIU, ALEXANDRU LAHOVARI şi MIHAIL KOGĂLNICEANU, care au muncit pe timpuri grele şi anevoioase la fundarea regatului român iar celorlalte vase mai mici, numele vitejilor Mei soldaţi, MAIOR CONSTANTIN ENE, MAIOR DIMITRIE GIURĂSCU, MAIOR GHEORGHE ŞONŢU, MAIOR NICOLAE GRIGORE IOAN, CĂPITAN VALTER MĂRĂCINEANU, CĂPITAN NICOLAE LASCĂR BOGDAN, CĂPITAN MIHAIL ROMANO şi LOCOTENENT DIMITRIE CĂLINESCU, care şi-au jertfit vieţile în Războiul cel Mare pentru neatârnarea Patriei.
Au luat parte la serbările zilei de azi prea iubita Mea soţie, M.S. Regina Elisabeta, iubiţii Mei nepoţi A.A. L.L. R.R. Principesa Maria, Principele Carol şi Principesa Elisabeta, fiind înconjuraţi de P.S. Episcopul Pimen al Dunării de Jos, de Consiliul de Miniştri, de înalţii demnitari ai Statului, de un mare număr de cetăţeni ai Regatului.
Acest document se va păstra în Arhiva statului şi se va înscrie în registrele de bord ale vaselor.”.
          Cu acest prilej a fost bătut și lansat un triptic medalistic. Este vorba despre placheta „Aducerea în țară a celor 4 monitoare de la Trieste 1906/1907”, realizată de gravorul vienez Hans Schaefer, confecționată din alamă (99,7 x 66,2 mm), având gravat pe avers, în partea stângă, chipul regelui Carol I, în dreapta sus, peste o creangă de lauri, stema regală și deviza „Nihil sine Deo” iar în dreapta, în latină, inscripția:
 CAROLO I
ANNVM HVNC
QVADRAGESIMVM GLORIOSIMVM REGNANTE
A STABILIMENTO TECHNICO TERGESTINO
IN NAVALIBVS REGIIS GALATICIS
AEDIFICATAE SVNT NAVE
MONITORES:
J.C. BRATIANV,
 LASCAR CATARGIV,
MICHAIL KOGALNICEANV
ALEXANDRV LAHOVARI.
Prima medalie cu tematică navală românească a apărut cu același prilej în două variante. Prima având pe avers chipul suveranului Carol I, rege al României iar a doua, siluetele celor patru monitoare și contururile stilizate ale celor opt vedete de siguranță pe fundal.
Pe aversul ambelor medalii este gravat textul „În amintirea botezului monitoarelor .... și al vedetelor ....”, ultimele ordonate după ierarhia gradelor eroilor al căror nume l-au primit, precum și data și locul, respectiv Galați, septembrie 1907.

Primul distrugător medaliat

 
La peste trei decenii de la acest eveniment memorabil, distrugătorul ,,Regina Maria” devine eroul unei furtuni din care a scăpat teafăr, dar scuturat zdravăn.
Nava, care reprezentase atât de strălucit România la revista navală de la Spithead (23 aprilie - 15 iunie 1937) prilejuită de încoronarea M.S. Regelui Angliei, i-a revenit cinstea să asigure deplasarea Măriei Sale Marele Voievod Mihai la Pireu, pentru a asista la nunta A.S.R. Principelui Moştenitor al Greciei.
Distrugătorul, comandat de căpitan-comandorul Alexandru Stoianovici, avându-i la bord pe comandorul Gheorghe Dumitrescu, comandantul Escadrilei de Distrugătoare şi pe comandorul adjutant Preda Fundăţeanu, însoţitorul Măriei Sale Marelui Voievod, a părăsit Constanţa în ziua de 4 ianuarie, la ora 20.00, cu vânt de Nord-Vest, forţa 3-4 ,,vânt bun” în limbaj marinăresc, marea cu hulă dintr-o furtună precedentă.
Cu toate acestea, din cauza unei teribile tempeste, nava a fost nevoită să se întoarcă în dimineaţa de 6 ianuarie, după 36 ore de luptă dârză şi cu serioase avarii exterioare şi interioare.
Decizia a fost luată în dimineaţa zilei de 5 ianuarie, când distrugătorul a început să manevreze numai cu maşinile, mergând cu drumul Nord 9⁰ la Est, cu o milă pe oră. Refugierea la Caliacra era exclusă, întrucât drumul ar fi fost aproape paralel cu valurile.
Diversele zvonuri apărute în public şi în presa străină au denaturat realitatea. În diferite cercuri care încercau să discrediteze această şcoală înaltă a marinarilor noştri, care era Marina Regală, că distrugătorul s-ar fi pus pe uscat la Caliacra, de unde a fost scos de salvatorul ,,King Lear” şi vaporul S.M.R. ,,Dacia”; că i s-ar fi rupt cârma; că rătăcise drumul şi nu a putut nimeri Constanţa decât pilotat de ,,Dacia”; în fine, că întreg statul major al navei, în frunte cu comandantul navei şi al Escadrilei, vor fi traduşi înaintea Consiliului de Război.
În ziua de 6 ianuarie, la ora 08.30, distrugătorul a reuşit să intre în portul Constanţa, zdrenţuit ca după o luptă navală, aşa cum deseori se întâmplă în Marea Neagră.
Măria Sa Marele Voievod, liniştit, a asistat cu încredere la marea luptă cu furia elementelor dezlănţuite.
Adânc impresionat de bravura marinarilor noştri, care au stat neclintiţi la posturi timp de 32 de ore, de la comandant până la ultimul marinar, fochist sau telegrafist, aproape că nu s-a îndurat să se despartă de cei care i-au dat prilejul să primească adevărul botez al zeului Neptun.
A fost un examen dificil, nici primul şi nici ultimul, pe care, trecându-l cu brio, i-au dovedit cu prisosinţă că oricând se poate bizui pe marinarii săi, aşa cum s-au bizuit Augustul său părinte şi glorioşii săi strămoşi.
 

Răsplata ,,naşilor”

 
Printr-un decret din 20 ianuarie 1938, Măria Sa Marele Voievod Mihai de Alba Iulia a fost distins cu ,,Medalia Maritimă” clasa a III-a navigant ,,pentru că la bordul distrugătorului N.M.S. ,,Regina Maria” în navigaţie spre Pireu, fiind surprins pe paralelul Burgas de un puternic uragan, pe care a trebuit să-l înfrunte timp de 32 ore, a rezistat hotărât, calm şi cu un curaj mai presus de orice laudă şi sfidând orice pericol a dat dovadă de calităţi care au fost cel mai înălţător exemplu pentru întreg echipajul N.M.S. ,,Regina Maria”.
De asemenea, ,,Monitorul Oficial” a publicat lista prin care, pentru faptele arătate în dreptul fiecăruia, au fost distinşi de M.S. Regele Carol al II-lea, Augustul preşedinte al Ligii Navale Române:
 
Proprio Motu:
 
Comandorul adjutant Preda Fundăţeanu distins ,,propriu motu” cu Ordinul ,,Pentru Merit”, ofiţer.
Căpitanul Tomescu Mircea, care l-a însoţit pe Măria Sa Marele Voievod, ,,Bene Merent” clasa a IV-a.
 
Crucea de Onoare ,,Pentru Merit” clasa a II-a:
 
Comandorul Dumitrescu Gheorghe: ,,În calitate de comandant superior a avut întreaga şi totala răspundere a siguranţei în care s-a găsit nava, situaţie pe care a apreciat-o just. Conştient de marea răspundere ce avea, a stăpânit necontenit acea situaţie, prin precisiune, promptitudine şi judiciozitatea măsurilor pe care le-a luat pentru siguranţa navei. A trebuit energie, hotărâre, calm, stăpânire de nervi şi fermitate pentru a imprima subordonaţilor acea încredere care i-a asigurat din partea lor acea spontană, fermă şi devotată colaborare atât de necesară în asemenea grele împrejurări. Încrederea ce radia din preciziunea şi claritatea măsurilor ordonate şi executate era desăvârşită prin continua şi neobosita sa prezenţă, timp de 36 ore de navigaţie, pe puntea de comandă, iar toate detaliile atitudinei sale au stimulat întreg personalul navei”.
Căpitan-comandorul Stoianovici Alexandru: ,,Timp de 36 de ore a fost neclintit pe comanda navei, a dat dovadă de calm, hotărâre şi nervi stăpâniţi, în timpul cât nava a avut de înfruntat furia furtunei, luând la timp toate măsurile cele mai judicioase pentru navigaţia navei în siguranţă. A fost un exemplu şi continuu stimulent pentru întreg personalul navei”.
Locotenentul Holban Ştefan: ,,S-a distins printr-o activitate şi vigilenţă timp de circa 30 ore în lucrările impuse de împrejurări, a condus echipa de ofiţeri, maiştri şi soldaţi care a scos apa cu ghiordele din compartimentele pupa (careu şi culoare cabine), fiind sufletul ei. A amarat parâmele de pe puntea tunului 4, care erau ameninţate să cadă în apă şi eventual să fie prinse de elici. A luat parte la operaţiile de verificare a transmisiunilor cârmei, înfruntând cu curaj valurile care spălau necontenit puntea”.
Locotenentul mecanic Constandache Ioan: ,,A fost neobosit în toate părţile navei, unde era nevoie, înfruntând, cu curaj şi elan, riscurile mersului pe puntea spălată de valuri furioase. A dat dovadă de un deosebit spirit de sacrificiu şi devotament”.
 
,,Medalia Maritimă” clasa a III-a:
 
Căpitanul Lăzărescu Petre: ,,A fost tot timpul la comandă lângă comandantul superior, secondându-l cu deosebit devotament. Cu toate riscurile ce implicau deplasările dintr-o parte în alta a navei, de la prova la puntea bătută de valuri, a îndeplinit cu elan şi calm toate însărcinările date”.
Căpitanul Mocanu Gheorghe: ,,Ca ofiţer de navigaţie, a stat necontenit la comandă lângă comandantul navei, secondându-l cu deosebit devotament. Ca şi camarazii săi, cu toate riscurile ce implicau deplasările dintr-o parte în alta a navei, de la prova la pupa, pe puntea bătută necontenit de valuri, n-a pregetat a îndeplini cu elan şi calm şi însărcinările primite în altă parte a navei”.
Căpitanul mecanic Cociaş Constantin: ,,Ca mecanic şef al navei, şi-a îndeplinit funcţia cu destoinicie şi abnegaţie, neclintit la postul său, deşi chiar de la începutul furtunii a fost lovit la cap şi ochi de un capac de tambuchi, izbit de valuri în momentul când ieşea de la turbină să se ducă la pupa navei”.
Locotenentul Horodincă Alexandru: ,,A activat cu elan la lucrările echipei de ghiordele: ofiţeri, maiştri şi marinari, pentru scoaterea apei din compartimentele careu, cabine şi culoare pupa. A fost lovit la maxilar şi rănit în timpul acestor operaţiuni din cauza ruliului mare”.
Locotenentul Costea Gheorghe: ,,Printr-o deosebită şi perseverentă activitate şi cu toate greutăţile şi multe riscuri, a reuşit să asigure funcţionarea posturilor T.F.S., pentru menţinerea legăturii cu posturile de la uscat. A secondat pe comandantul superior, cu elan şi spontaneitate, înfrângându-şi oboseala celor 36 de ore de continuă activitate. Cu ocazia amarării balenierei a dovedit spirit de devotament şi curaj”.
Locotenentul Constantinescu Dumitru: ,,A lucrat cu elan şi neoboseală la operaţiile echipei de ghiordele, compuse din ofiţeri, maiştri şi marinari, pentru scoaterea apei din compartimentele pupa (careu, culoare şi cabine)”.
Aspirantul mecanic Moscu Vasile: ,,A stat neclintit tot timpul navigaţiei la căldări, conducând şi supraveghind personalul şi asigurând buna şi continua funcţionare a aparatului vaporizator (căldări), în condiţiuni ireproşabile”.
Maistrul militar Petre Gheorghe: ,,A fost neobosit tot timpul navigaţiei navei, executând diferite lucrări la prova şi la pupa navei sau în compartimentele aparatului vaporizator. Astfel, în nenumărate rânduri a înfruntat valurile mării care spălau puntea, pentru a verifica transmisiunile cârmei din fiecare compartiment. Pentru a deschide o valvulă de comunicaţie a unui depozit de păcură, n-a pregetat a se vârî cu capul sub apa din santina în care se găsea acea valvulă”.
Maistrul militar Alexe Iordache: ,,S-a achitat cu o deosebită destoinicie de însărcinările de mecanic auxiliar, deplasându-se pe puntea navei, deseori acoperită de valuri, pentru a conlucra la operaţiile de verificare a transmisiunilor cârmei în toate compartimentele. Timp de 36 ore a fost în orice moment gata să execute lucrările impuse de situaţie”.
Maistrul militar Bondalici Constantin: ,,A stat de serviciu la căldarea nr. 1 timp de 36 ore neîntrerupt şi învingându-şi oboseala, a fost continuu cu toată vigilenţa la conducerea ei, asigurându-i buna funcţionare în tot acest timp”.
Maistrul militar Căleanu Ioan: ,,În funcţia de mecanic electrician a fost activ timp de 24 ore, deplasându-se pe puntea spălată de valuri, de la un compartiment la altul pentru repararea şi înlocuirea siguranţelor electrice, luând măsuri în acelaşi timp de protejarea turbo-dinamurilor şi a tabloului de distribuţie în contra apei ce intra pe trombe, asigurând astfel funcţionarea luminii electrice”.
Submaistrul militar Botez Anton: ,,Timp de 36 ore a fost continuu la postul T.F.S. şi împreună cu camaradul său de post, n-a încetat de a repara avariile ce se întâmplau la antenele postului, reuşind prin perseverente încercări să restabilească legătura în câteva rânduri, prin radiogonio, pentru determinarea relevmentelor de poziţie”.
Submaistrul militar Butoi Pavel: ,,Timp de 36 ore a fost continuu la postul T.F.S. şi împreună cu camaradul său de post, n-a încetat să repare avariile ce se întâmplau la antenele postului, reuşind prin perseverente încercări să restabilească în câteva rânduri legătura prin radio cu posturile de la uscat”.
Submaistrul militar Stancu Marin: ,,A dat dovadă de multă energie şi de mult spirit de abnegaţie. Deşi tânăr în specialitatea sa, a stat tot timpul navigaţiei de 36 ore la manevra turbinei, afară de mici întreruperi când, înfruntând valurile de pe puntea navei, s-a transportat şi în alte compartimente pentru repararea caloriferelor stricate”.
Submaistrul militar Juncu Constantin: ,,A stat de serviciu la căldarea nr. 2 timp de 30 ore neîntrerupt şi învingându-şi oboseala, a fost continuu cu toată atenţia şi vigilenţa la conducerea ei, asigurându-i buna funcţionare, în tot acest timp”.
Submaistrul militar Grasu Ioan: ,,Ca timonier a dat dovadă de multă abnegaţie şi rezistenţă, făcând de serviciu la cârmă, îndurând frig şi oboseală fără cel mai mic semn de nelinişte, formând astfel şi un lăudabil exemplu pentru ceilalţi marinari-timonieri ce-l ajutau. Cu acelaşi spirit de abnegaţie a luat parte şi la lucrările de verificare a transmisiunii de la pupa cârmei”.
Submaistrul militar Dimitrievici Pavel: ,,Timp de 36 ore, singur a făcut de serviciu la girobusolă şi, prin vigilenţa şi spiritul său de abnegaţie, ca şi prin aplicarea cunoştinţelor în specialitate, a reuşit a păstra în bună funcţionare girobusola, executând în acelaşi timp şi reparaţii la sistemul de răcire al instalaţiei”.
Submaistrul turbinist Ignat Ioan: ,,Ca mecanic la turbine a făcut de serviciu timp de 36 ore şi a dat dovadă de energie, rezistenţă şi abnegaţie în serviciu. Prin cunoştinţele sale de specialitate şi calităţi profesionale a ajutat cu pricepere şi promptitudine pe ofiţerul mecanic din compartiment, asigurând funcţionarea tuturor aparatelor”.
Submaistrul turbinist Tudoraş Gheorghe: ,,Ca mecanic la turbine, a făcut de serviciu timp de 36 ore şi a dat dovadă de energie, rezistenţă şi abnegaţie în serviciu. Prin cunoştinţele sale de specialitate şi calităţi profesionale, a ajutat cu pricepere şi promptitudine pe ofiţerul mecanic din compartiment, asigurând funcţionarea tuturor aparatelor”.
Submaistrul militar Ritinger Nicolae: ,,Timp de 31 ore a făcut de serviciu neîntrerupt la căldări. A dat dovadă de energie şi abnegaţie în executarea lui. Aplicând cunoştinţele sale în specialitate şi executând cu continuă vigilenţă, a lucrat cu pricepere în compartimentul căldării nr. 1, obţinând asigurarea funcţionării focurilor şi aparatelor auxiliare din compartiment”.
Sergentul Munteanu Vasile: ,,A făcut cart la turbină timp de 25 ore şi a înlocuit foarte adesea pe maistrul de cart la manevra turbinei, asigurând buna funcţionare”.
Caporalul Iacob Constantin: ,,A făcut timp de 36 ore de serviciu neîntrerupt. Cu toată ameninţarea valurilor, trecea pe punte de la un compartiment la altul pentru repararea luminii electrice”.
Caporalul Viseneg Iosef: ,,A făcut de serviciu 36 ore neîntrerupt şi a trecut de nenumărate ori pe punte, prin valuri, pentru repararea caloriferelor”.
 
,,Steaua României”, în grad de Ofiţer:
 
Comandantul S.M.R. Paraschivescu Emil: ,,Comandant S.M.R. şi în calitate de locţiiitor de comandant al vaporului ,,Dacia”, primind ordin de a ieşi în mare în ziua de 5 ianuarie 1938, în întâmpinarea distrugătorului ,,Regina Maria”, surprins de furtună în apropiere de Caliacra, a dat dovadă de energie, calm şi devotament în îndeplinirea acestei misiuni”.
         
,,Coroana României”, în grad de Cavaler:
 
Locotenentul Sârbu Tiberiu: ,,A condus în camera pupa a cârmei operaţiile de verificare a sistemului cârmei în perioada de blocare a ei, trecând pe puntea bătută de valuri. După aceea, a intrat în echipa de ghiordele şi a activat la operaţia de scoatere a apei din compartimentele pupa (careu şi culoare)”.
Medicul locotenent Fălticineanu Achil: ,,A luat parte la lucrările echipei de ghiordele, ofiţeri, maiştri şi soldaţi, pentru scoaterea apei din compartimentele pupa. Cu elan şi spontaneitate, deşi suferind de rău de mare, l-a asistat pe un ofiţer rănit, pansându-l”.
         
Medalia ,,Serviciul Credincios” clasa a II-a:
 
Submaistrul militar timonier Titi Ioan: ,,Cu un deosebit spirit de abnegaţie, a stat de serviciu la cârmă, timp de 16 ore neîntrerupt şi numai după ce s-a simţit doborât de oboseală şi frig a fost înlocuit şi a început să alterneze la acest serviciu cu un alt maistru timonier, la scurte intervale de timp. Cu toată această oboseală şi-a impus voinţa şi a fost cu toată atenţia şi vigilenţa la ţinerea cârmei. Prin această conştiinciozitate şi tenacitate şi-a atras admiraţia celor din jurul său”.
 
Medalia ,,Serviciul Credincios” clasa a III-a:
 
Submaistrul mecanic turbinist Nestor Ştefan: ,,Ca mecanic la turbine, a făcut de serviciu timp de circa 30 ore şi a dat dovadă de energie, rezistenţă şi abnegaţie în serviciu. Prin cunoştinţele sale de specialitate şi calităţi profesionale, a ajutat cu pricepere şi promptitudine pe ofiţerul mecanic din compartiment, asigurând funcţionarea tuturor aparatelor”.
Submaistrul militar mecanic Georgescu Mihai: ,,În serviciu la căldarea nr. 1, s-a achitat cu multă bunăvoinţă şi perseverenţă, fiind de preţios ajutor pentru buna şi continua funcţionare a căldării. N-a părăsit compartimentul căldării tot timpul navigaţiei”.
Submaistrul militar Grecu Pascu: ,,S-a distins prin bunăvoinţa şi rezistenţa cu care a lucrat în camera pupa a cârmei, pentru supravegherea sistemului de transmisie al cârmei”.
Soldatul Dumitrescu Moise: ,,Deşi suferind de rău de mare, a lucrat continuu la careul pupa, atât în lanţul de ghiordele pentru scoaterea apei, cât şi la celelalte lucrări, timp de 36 ore”.
Soldatul Gheorghiu Mihai: ,,A fost neobosit în serviciul de timonier alergător, a arătat curaj şi elan în deplasările ce trebuia să facă pe puntea navei, măturată de valurile furioase ale mării”.
Soldatul Ioniţă Alexandru:  ,,A făcut de serviciu 28 ore neîntrerupt la turbină şi a trecut pe punte prin valuri, pentru operaţiile de reparare a caloriferului”.
Soldatul Mirică Ioan: ,,S-a distins la operaţiile de scoatere a apei din careu şi culoarul pupa. S-a dus pe punte prin valuri, legat cu parâmă, pentru asigurarea capacului spiraiului careu”.
Soldatul Ungureanu Vasile: ,,Ca auxiliar maşini a făcut de serviciu 36 ore, trecând pe punte, adeseori prin valuri, pentru diferite lucrări necesare la pupa sau prova navei”.
Soldatul Bondar Gherasim: ,,A făcut de serviciu 36 ore neîntrerupt la turbine. Cu toată furia valurilor care măturau puntea navei, din proprie iniţiativă a salvat pompa portativă de incendiu, spre a nu fi luată de valuri”.
Soldatul Sterpu Mihai: ,,A fost continuu lângă maistrul mecanic auxiliar şi nu a pregetat să treacă, pentru executarea de lucrări, pe puntea navei, bătută de valuri, acolo unde era nevoie”.
Caporalii Stamate Florea, Ostri Ştefan, Fătu Ioan şi soldaţii Movilă Tudose, Bogateanu Augustin, Bogoi Nicolae, Vizdei Ioan, Prigore Vasile, Voicu Gheorghe, Trofanici Ioan, Duţă Gheorghe, Radu Constantin, Dragomir Ioan, Koros Ludovic, Moceanu Vasile, Ipati Andrei, Pârvulescu Ioan, Tocu Cristache, Bereschi Ştefan, Deneş Andrei, Asanic Ioan, Burtea Petre, Gaidarof Mihail, Berneanu Smarandache, Drăgescu Constantin, Popescu Atanasie, Cristea Nicolae, Pârvu Alexandru, Bugariu Păun, Dinu Ioan, Manafu Petre, Drăghici Ioan, Şerbănescu Ioan, Vlascinschi Constantin, Ivaşcu Alexandru, Ganea Gheorghe, Bodrug Ioan, Duşa Emilian, Roşu Mihai, Dinu Constantin, Ştefănescu Gheorghe, Dincă Marin, Grumaz Alexandru: ,,Gradele inferioare din prezentul tabel au avut de îndeplinit diferite funcţii în specialităţile lor repective, conform rolului navei sau în afara celor specificate în el.
Cu toată situaţia specială foarte grea şi unică în timpul petrecut sub arme şi cu tot timpul lung cât  au trebuit să-şi îndeplinească funcţiile, unii neputând fi schimbaţi chiar câte două carturi, acest personal a dovedit, pe lângă bune cunoştinţe de specialitate, pe care le-a aplicat bine în funcţiile ce îndeplineau, şi calităţi ostăşeşti marinăreşti, de conştiinciozitate, supunere, devotament şi destoinicie, care îndreptăţesc aprecierea să fie daţi de exemplu întregii Marine”.
Liga Navală Română, cu înalta aprobare a M.S. Regelui Carol al II-lea, a ţinut ca într-un cadru marinăresc să distribuie câte o mărturie tuturor celor care s-au aflat la bord în memorabila călătorie din zilele de 4, 5 și 6 ianuarie 1938. Aceasta a constat într-o medalie având pe avers chipul și înscrisul „M.S. Mihai, Marele Voevod de Alba Iulia”, iar pe avers, la centru, silueta amplasată pe valuri a bastimentului, având deasupra înscris, cu majuscule, Liga Navală Română iar dedesubt, mesajul „N.M.S. REGINA MARIA CU MĂRIA SA MARELE VOIEVOD MIHAI ÎN TEMPESTA DE LA 5-6 IAN.1938”.
Solemnitatea distribuirii medaliilor-mărturii oferite de Liga Navală Română comandantului, ofiţerilor, maiştrilor şi echipajului distrugătorului ,,Regina Maria” neputând fi oferite la Ziua Marinei, s-a desfăşurat în ziua de 9 octombrie 1938, în prezenţa generalului adjutant Paul Teodorescu, ministrul Aerului şi Marinei.
Pe lângă comandanţii superiori din Marina Militară şi directorii marinei comerciale, au fost prezenţi membrii Comitetului regional al filialei Constanţa, precum şi o parte din membrii Comitetului central al L.N.R.: contraamiralul Alexandru Gheorghiu, secretar general al M.A.M., viceamiralul Petre Bărbuneanu, comandantul Marinei Regale, viceamiralul Ioan Coandă, vicepreşedinte al L.N.R., contraamiralul Victor Schmidt, comandantul Forţelor Navale Maritime, contraamiralul Eugeniu Roşca, comandantul Diviziei de Dunăre, contraamiralul Cezar Boerescu, preşedintele Consiliului de administraţie al Serviciului Maritim Român, C. Mihalopol, directorul general al P.C.A., ing. Vardala, subdirector P.C.A., comandorul Gheorghe Constantinescu, director general S.M.R., comandorul Em. Popovici, inspectorul vapoarelor S.M.R., comandorul Ştefan Popescu, subinspector general al porturilor şi Navigaţiei, prof. Nicolae Daşcovici, secretar general al Ministerului Educaţiei Naţionale, Emanoil Bucuţa din C.C. al L.N.R., ing. Nicolae Chiriac, directorul portului Constanţa, Paul Demetriad, directorul portului Brăila, comandorul Alexandru Constantinescu, comandorii Constantin Pogonat, Dorin Iacomi, Drăghicescu, Horia Macellariu, comandorul Eugeniu Negulescu, secretar general al L.N.R., Aurel Vulpe şi Dan Alecu din partea filialei L.N.R. Constanţa, comandorul Alfons Sion, fost director general al S.M.R., ing. inspector Gâlcă, director tehnic al S.M.R., comandorii Dumitrescu, Istrate ş.a.
La ora 11.00 ministrul s-a ambarcat la bordul distrugătorului, după ce a primit raportul viceamiralului Petre Bărbuneanu, comandantul Marinei Regale şi a trecut în revistă echipajul. Generalul Paul Teodorescu a înmânat decoraţiile respective persoanelor care au lipsit la Ziua Marinei: ,,Virtutea Maritimă” clasa a III-a naviganţi: căpitan-comandor Horia Macellariu din Marina Regală, Gheorghe Beller, ofiţer din Marina Comercială, maistru Dumitru Tonea din S.M.R., Ion Ion, timonier din S.M.R., mecanic principal Zamfir Doşcă din N.F.R., mecanic principal Strâmbeanu, pilot şef pensionar Macedon Platon, Nicolae Dohoreanu, submaistru militar Titi Ioan din Marina Regală, Gheorghe Simatu din Direcţia Marinei Comerciale, inspector S.H. Dumitru Manea.
,,Virtutea Maritimă” clasa a III-a nenaviganţi: C. Mihalopol, director general al P.C.A.
,,Bărbăţie şi Credinţă” clasa I: căpitan maritim Petre Popescu.
Cu acest prilej, amiralul Ioan Coandă, vicepreşedintele Ligii Navale Române, a subliniat: ,,Domnule Ministru,
Prezenţa Domniei Voastre la o serbare pur marinărească, pe lângă marea onoare ce ne faceţi, este încă o dovadă de dragostea şi marele interes ce purtaţi armei ale cărei destine le deţineţi astăzi, în calitate de Ministru al Marinei.
În nenumărate rânduri, prin dispoziţii şi înfăpturi, ne-aţi convins că ne putem bizui pe tot sprijinul şi toată bunăvoinţa dumneavoastră.
Sfânta Scriptură zice: «Voieşte şi vei putea». Rămâne ca noi, toţi marinarii, prin muncă să recâştigăm timpul de vitregie de până mai deunăzi şi să lucrăm din toate puterile noastre pentru propăşirea armei – şi vom lucra!
Cu acestea zise, în numele tuturor marinarilor, strigăm din toată inima: ,,Să trăiască domnul general Paul Teodorescu!
Ura Ura, Ura!”.
Comandantul Marinei Regale s-a adresat apoi echipajului, comandat de comandorul Horia Macellariu şi pe timpul furtunii de căpitan-comandorul C. Stoianovici: „Camarazi,
Ne-am întrunit astăzi la bordul acestui distrugător, care poartă un nume atât de scump tuturor marinarilor, pentru a ne reaminti şi îndeplini unele lucruri în legătură cu furtuna ce a avut de întâmpinat în zilele de 4 spre 6 ianuarie 1938.
O furtună nu este un caz rar în viaţa marinarilor, care de fapt este un lung şir de furtuni. Şi noi ştim că pentru marinari nu-i bucurie mai mare decât atunci când, cu ajutorul lui Dumnezeu şi vrednicia lor, au izbutit a trece printr-o furtună şi trebuie să fie gata a preîntâmpina altele.
Furtuna înfruntată de distrugătorul ,,Regina Maria” în acest an, ca şi furtuna înfruntată de bricul ,,Mircea” la 1888, şi atâtea altele înfruntate de navele noastre de război şi de comerţ în timpul celor cincizeci de ani - de la 1888 la 1938 - sunt dovezi netăgăduite că şi în acest greu câmp de îndeletnicire al marinarilor, geniul românesc se afirmă cu laudă şi destoinicie.
Furtuna din ianuarie 1938 a avut o deosebită însemnătate; distrugătorului ,,Regina Maria” i-a fost dat ca în acest timp să aibă la bord pe Măria Sa Marele Voievod Mihai de Alba Iulia, moştenitorul tronului, fiul prea iubitului nostru Suveran.
Aţi avut voi, comandant, ofiţeri şi marinari ai acestei nave, în mâinile voastre, soarta dinastiei noastre şi, de aceea, în clipele când voi luptaţi cu furia vântului şi a valurilor, românimea toată, de la Rege până la cei din cele mai depărtate colţuri ale ţării, aveau privirile aţintite spre voi şi cu toţii ne rugam Atotputernicului pentru izbânda voastră.
Cu încredere în Dumnezeu şi puterile voastre, aţi învins şi datorită vouă Măria Sa a primit botezul mării, în muzica vijelioasă a furtunii şi a viscolului.
Şi fiindcă datina noastră creştină cere ca toţi cei care participă la un botez să primească o mărturie, Liga Navală Română, cu înalta aprobare a M.S. Regelui, Augustul ei preşedinte, a bătut mărturia pe care cu multă dragoste v-o împarte, cu recomandarea de a o păstra, pentru ca atunci când, departe de aici şi de vremea de azi, veţi depăna şirul amintirilor vieţii voastre, să vă opriţi un minut şi la întâmplarea de la 4-6 ianuarie 1938, care desigur vă va mulţumi şi mândri.
Şi acum, urând marinarilor români ca şi de-aici înainte să răzbată cu bine şi vrednicie prin furtunile vremurilor viitoare, strigăm cu toţii din adâncul sufletului nostru românesc şi marinăresc:
Trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea!
Trăiască Măria Sa Marele Voievod Mihai de Alba Iulia!
Trăiască Marina Română!”
Distribuirea medaliilor fiecărui membru al echipajului (14 ofițeri, 34 de maiștri militari și 108 gradați și soldați), c.l.c. Emil Paraschivescu, care a comandat nava S.M.R. ,,Dacia” şi a medaliilor speciale pentru cele două nave, ,,Regina Maria” şi ,,Dacia”, a fost urmată de înmânarea unei diplome individuale din partea Ligii Navale Române şi a broşurii ,,În amintirea călătoriei distrugătorului «Regina Maria» în zilele de 4-6 ianuarie 1938 cu Măria Sa Marele Voievod Mihai de Alba Iulia la bord”, editată de L.N.R. la Institutul de Arte Grafice şi Editura ,,Marvan”, în care este redată aventura acestui voiaj.
 
Extensia postbelică
 
Pentru a fi consecvenți cu tradiția și așteptările celor merituoși, în 1985, anul intrării în serviciu a crucișătorului portelicopter ușor „Muntenia”, actuala fregată „Mărășești” (F 111), Muzeul Marinei Române a lansat o medalie și o insignă cu silueta și denumirea navei, ambele confecționate de Monetăria Statului.
O altă medalie, de data aceasta aniversară, având reprezentată pe avers emblema și denumirea navei – Fregata „Mărășești” 111 -, a fost lansată de echipajul navei cu prilejul ceremonialului ocazionat de împlinirea a „20 de ani în serviciul Forțelor Navale Române”, când personal am lansat și prima monografie a navei – „Fregata-amiral «Mărășești»”.
Desigur, bricul și respectiv actuala navă-școală „Mircea”, dar și alte nave militare și civile au beneficiat, de-a lungul anilor, de diverse reprezentări similare sub formă de plachete, medalii și insigne cu valoare istorică, artistică și, de ce nu, afectivă.
Urmând exemplul Flotilei 56 Fregate, sunt convins că în perspectiva anului 2023, la împlinirea a 200 de ani de la nașterea marelui om politic Lascăr Catargiu și a 20 de ani de la intrarea în serviciu a actualului monitor „Mihail Kogălniceanu” (45), Flotila Fluvială – care, de altfel, poartă numele acestui ilustru avocat, publicist, istoric și politician -, va lansa o medalie aniversară pe măsura încărcăturii și semnificației acestui eveniment.
Prin care să omagieze tradiția îngemănată a actualei triplete de unități fluviale cu a patrulaterului fostelor monitoare care, de altfel, în 1908, au alcătuit prima noastră Escadră de Dunăre.
 
Bibliografie: Marian Moșneagu, ,,Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»”, Editura Muntenia, Constanţa, 2006
Marian Moşneagu, „Fregata-amiral «Mărăşeşti»”, Editura Militară, Bucureşti, 2014
 
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
 
Despre Marian Moşneagu
 
Comandor (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut în Bucovina, însă destinul l-a trimis la Liceul Militar de Marină din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). A fost director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016). 
 
Citește și:

Sunt timid, dar avansez! (galerie foto)