Cine este politicianul constănţean cu numele conspirativ TrandafirulA candidat pentru Parlament şi s-a aflat ce făcea pentru Securitate

„(...) Punerea la dispoziţie a spaţiului s-a făcut în mod voluntar, aspect ce rezultă atât din angajamentul semnat la data de 25.06 1981, cât şi din consemnările ofiţerului de Securitate"

A candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României însă pare că a fost cea mai proastă decizie. Vorbim despre Ştefan Papp, omul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România care a încercat, în 2008, să ocupe un loc în Camera Deputaţilor, în Colegiul 10, Constanţa. Monitorul Oficial al României arat că Ştefan Papp a fost verificat din oficiu întrucât a candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României. Ulterior, în urma judecării dosarului, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul Ştefan Papp, constatând calitatea de lucrător al Securităţii. Din actele oficiale reiese că Papp ar fi avut numele conspirativ „Trandafirul" şi că şi-ar şi pus casa la dispoziţia Securităţii. Împotriva decizia Curţii de Apel, Ştefan Papp a putut formula recurs în termen de 15 zile de comunicare.

Monitorul Oficial al României arată că, prin cererea înregistrată sub numărul 5439/2/2009 din data de 15 iunie 2009, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a chemat în judecată pe Ştefan Papp, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii. În fapt, CNSAS a arătat că Ştefan Papp a fost verificat din oficiu întrucât a candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii mai arată că Papp ar fi fost recrutat de către Inspectoratul Judeţean Constanţa - Compartimentul 0620, în calitate de gazdă - casă de întâlniri la data 25.06.1981, cu numele conspirativ „Trandafirul". „Existenţa calităţii de colaborator este relevată de documentele ce alcătuiesc dosarul de reţea nr. R 203927 (cotă CNSAS) al cărui titular este pârâtul (....). Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărare. Analizând probatoriul administrat în cauză Curtea reţine următoarele: Pârâtul Papp Ştefan a fost verificat din oficiu, întrucât a candidat la funcţia de deputat în parlamentul României. Urmare a acestor verificări reclamantul a întocmit Nota de Constatare în temeiul căreia a sesizat instanţa, cu prezenta acţiune depunând la dosar înscrisurile identificate în arhiva fostei Securităţi privitoare la pârât" se mai arată în Monitor. Conform aceleiaşi surse, „din cuprinsul notei de constatare rezultă că pârâtul a fost recrutat în calitate de gazdă casă de întâlniri la data de 25.06.1981 cu numele conspirativ «Trandafirul», la aceeaşi dată fiind semnat angajamentul olograf semnat cu numele real".

Întâlniri conspirative

„De asemenea, în Arhiva fostei Securităţi a fost identificat dosarul de reţea nr. R203927 (Cotă CNSAS) al cărei titular este pârâtul. Potrivit dispoziţiilor art.2, lit. b, teza IV a OUG 24/2008 se impune îndeplinirea următoarelor condiţii pentru a se putea reţine faţă de pârât calitatea invocată: 1) înlesnirea culegerii de informaţii de la reţeaua informativă să se facă prin punerea la dispoziţia organelor de securitate a «locuinţei sau altui spaţiu deţinut». 2) punerea la dispoziţia Securităţii a spaţiului respectiv să se facă în mod voluntar. Sub aspectul primei condiţii, pârâtul a pus la dispoziţie locuinţa sa, relevantă fiind consemnarea din Nota de analiză din 17.01.1983 «de la data recrutării şi până în prezent atât cu ocazia întâlnirilor organizate cu acesta, cât şi în urma verificărilor efectuate, a rezultat că locuinţa susnumitului asigură condiţiile necesare organizării unor întâlniri conspirative cu sursele care au fost introduse în această casă» La data de 14.03.1987, pârâtul a reiterat consimţământul dat organelor de Securitate, prin punerea la dispoziţie a noii sale locuinţe", după cum se arată în actele oficiale. Mai multe decât atât, CNSAS a mai arătat că „punerea la dispoziţie a spaţiului

s-a făcut în mod voluntar, aspect ce rezultă atât din angajamentul semnat la data de 25.06 1981, cât şi din consemnările ofiţerului de Securitate". În urma deliberărilor, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul Ştefan Papp, constatând calitatea de lucrător al Securităţii. Decizia instanţei de judecată este din 03.02.2010, însă publicarea în Monitorul Oficial al României s-a făcut ieri. Amintim că în 2008, Ştefan Papp a candidat fără succes în Colegiul 10 pentru un loc în Camera Deputaţilor din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Facem precizarea că am încercat să obţinem un punct de vedere de la Ştefan Papp cu privire la cele mai sus precizate însă acest lucru nu a fost posibil.