10 Aug, 2009 14:09
2339
Numărul celor dispuşi să intre în scrutinul pentru Cotroceni din acest an
ar putea fi mult mai mic decât la alegerile trecute. Motivul descurajării
pretendenţilor ţine de intenţia Autorităţii Electorale Permanente (AEP) de a
introduce o cauţiune de 2.000 de salarii minime pe economie pentru fiecare
candidat.
Potrivit proiectului noii legi pentru alegerea
preşedintelui, orice prezidenţiabil ar avea de plătit la depunerea candidaturii
1.200.000 de lei, adică 300.000 de euro.
O altă modificare dă posibilitatea guvernului să anunţe
data alegerilor abia la mijlocul lui septembrie. Ce rămâne şi ce se adaugă la
proiectul AEP ar urma să se decidă azi în conducerile PDL şi PSD.
Prezidenţiabilii, raşi la jumătate
„Solicitarea garanţiei a venit din partea AEP. Ar
fi vorba despre 2.000 de salarii minime. După părerea mea, e cam mult, dacă nu
cumva e neconstituţonal, dar urmează să analizăm. Nu e o problemă când ai un
partid în spate, banii se returnează dacă obţii destule voturi. Dar, chiar şi
aşa, campania costă, mai ai de dat şi pe la televiziuni...", spune Mircea
Toader, liderul de pu taţilor PDL.
Taxa a fost confirmată şi de AEP. Printre propunerile
pe care le-a avansat guvernului, AEP menţionează, într-o adresă către EVZ,
„obligativitatea depunerii unei cauţiuni de către fiecare candidat, cu rol de a
acoperi o parte din cheltuielile cu organizarea alegerilor".
Motivaţia oficială: „Eventualitatea în care
cheltuielile cu un candidat sunt nejustificate deoarece a obţinut un număr prea
mic de voturi". Rezultatele scrutinelor anterioare arată însă că astfel fie vor
fi descurajaţi mai bine de jumătate din obişnuiţii prezidenţialelor, fie statul
va rămâne cu cel puţin 9.000.000 de lei de la candidaţii de decor, categorie în
care au intrat până acum şi independenţii. Deşi obţin scoruri mici, sub 2 - 3%,
ei ar putea schimba totuşi, prin absenţă, calculele pentru primul tur.
Premiera garanţiei în bani a avut loc la parlamentare
în 2008, când fiecare candidat a plătit câte 3.000 de lei, bani recuperaţi doar
de partidele care au depăşit 2%. Dacă rezultatele alegerilor ar fi similare cu
cele din 2004, doar 4 dintre cei 12 candidaţi intraţi în primul tur şi-ar mai
recupera banii, restul de 8 obţinând sub 2%. Aceeaşi regulă aplicată la
scrutinul din 2000 ar fi descurajat cel puţin 5 dintre cei 12 pretendenţi,
inclusiv pe cei 3 independenţi, în timp ce în 1996 - 10 din 16 ar fi pierdut
sigur cauţiunea.
PD-L ar vrea alegeri pe 22 noiembrie
Modificări semnificative apar şi privinţa calendarului
electoral. Potrivit lui Toader, membru al comisiei desemnate de coaliţie să
retuşeze legea, data scrutinului ar urma să fie anunţată cu 70 de zile înainte,
în loc de 90 de zile ca până acum. Dacă datele vor rămâne cele vehiculate în prezent
în PDL - 22 noiembrie pentru primul tur şi 6 decembrie pentru al doilea - noile
reglementări ar da guvernului posibilitatea amânării anunţului de pe 24 august,
cum impunea vechiul calendar, până pe 12 septembrie.
O variantă în discuţie ar fi şi mărirea numărului de
semnături de suţinere 200.000 la 500.000. Liderii PDL s-au declarat însă
împotrivă, pentru a nu li se imputa blocarea lui Sorin Oprescu. „Este şi acesta
în proiectul AEP, dar noi susţinem că trebuie să rămână la 200.000", spune
Toader.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: