01 Mar, 2023 15:15
3125
"Anul acesta am ajuns la 167 de ani de la dezrobirea romilor şi am amânat puţin acest eveniment pe care noi îl comemorăm. Este o parte, să zicem aşa, neagră a istoriei noastre, pentru că am stat atâta timp în robie, iar după sfârşitul acestei robii a urmat şi Holocaustul, care practic a decimat întreaga comunitate de romi şi a făcut în aşa fel încât să ajungem în situaţia în care ne aflăm. Noi vrem, Organizaţia Internaţională a Romilor, prin persoana mea, vrem să solicităm conducerii Bisericii Ortodoxe Române, şi rugăm pe această cale pe Patriarhul Bisericii (Ortodoxe Române n.red.) să se aplece puţin spre cererea noastră. Vrem o recunoaştere din partea Bisericii Ortodoxe a lucrurilor care s-au întâmplat în timpul robiei, în timpul în care comunităţile de romi au stat în curţile bisericilor şi au ajutat la construcţia bisericilor", a declarat Dorin Cioabă, în timpul unei conferinţe de presă ocazionată de desfăşurarea Conferinţei Europene a Romilor.
"Aşa cum Papa de la Roma când a fost în vizită în România, la Blaj, şi-a cerut scuze în numele bisericii pentru Holocaust, (...) cred că şi Biserica Ortodoxă ar fi putut şi ei să facă acest lucru. Iar noi credem că este o reparaţie morală această recunoaştere".
"Ne dorim doar atât, recunoaştere a ceea ce a fost. În cazul în care Biserica Ortodoxă va refuza, aşa cum a făcut-o de atâtea ori, noi atunci vedem nevoiţi să apelăm la instanţa de judecată, să apelăm la Academia Română, să apelăm la toate instituţiiile care ne pot ajuta în dovedirea actelor pe care le-au făcut aceştia cu comunitatea de romi", a mai afirmat Dorin Cioabă.
"Dacă ignorăm complexitatea realului şi a istoriei, reducând totul la câteva idei simplificatoare, dacă sfidăm realitatea încercând să judecăm şi să tranşăm trecutul cu un instrumentar total inadecvat acestuia, cel al sensibilităţilor, al actualelor drepturi civice, al avansului cunoaşterii şi al logicii prezentului, ca şi cum acest instrumentar ar fi aplicabil şi unor lucruri din afara experienţei sociale în care a apărut, atunci ne aflăm cu certitudine în faţa unui şir nesfârşit de dileme coborâtoare pe firele milenare ale istoriei. Cum vom putea îndrepta, de pildă, atâtea cruzimi şi nedreptăţi strigătoare la cer consumate în antichitate, în Evul Mediu, în Renaştere, în timpul sângeros al Revoluţiei Franceze, al Holocaustului nazist şi sinistrului Gulag comunist sau în oricare epocă istorică ale cărei reverberaţii oricât de sublimate ajung încă supărător până la noi? Cum vom putea rescrie istoria în aşa fel încât ea să se transforme într-un senin prezent continuu, edificat utopic pe ştergerea radicală a accidentatului relief cultural, social şi moral al trecutului?", se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, transmis miercuri AGERPRES.
"Ţine de onestitate intelectuală şi morală să spunem public şi răspicat că nu toţi romii erau robi, că nu toţi robii din Ţările Române erau romi şi că robi au fost şi foarte mulţi români, tătari sau turci în aceeaşi epocă şi în acelaşi spaţiu geografic. Aşa cum limpede şi documentat a arătat în mesajul transmis cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la Dezrobirea Romilor în Principatele Române şi Părintele Patriarh Daniel, 'o cercetare onestă a fenomenului 'robiei romilor' din Ţările Române trebuie să aibă în vedere contextul internaţional al epocii, nu doar pe cel local. Robia a făcut parte din viaţa socială a Ţărilor Române medievale în aceeaşi măsură în care a fost o instituţie a societăţilor învecinate: Imperiul Bizantin, Serbia, Bulgaria, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Rusia ţaristă, dar şi la nivel mai larg: America latină, Statele Unite ale Americii, Franţa, Marea Britanie, ţări în care s-a dezvoltat mişcarea aboliţionistă (de abolire a sclaviei), dar care la rândul lor nu au reuşit eradicarea sclaviei decât aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi în Ţările Române sau chiar după Ţările Române", susţine Patriarhia.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: