Ce găsesc turiştii la mare?Silozurile „Anghel Saligny" - edificii emblematice pentru portul Constanţa

Situate în Danele 17-18, cele trei silozuri, construite de inginerul Anghel Saligny, dintre care două au fost finalizate şi au intrat în circuitul portuar în 1909, având o înălţime de 44,6 metri, înglobau la acea vreme cele mai noi şi revoluţionare procese tehnologice.

Pentru începutul secolului XX, silozurile erau nişte obiective impresionante, dominând aspectul platformei portuare. Saligny a recurs la experienţa construirii silozurilor de la Brăila şi Galaţi. El avea în vedere construcţia a patru corpuri - magazii, dispuse în două perechi. Primele două corpuri se vor realiza sub directa sa conducere, fiind date în funcţiune odată cu inaugurarea portului, la 27 septembrie 1909. Conform concepţiei lui Anghel Saligny, fiecare magazie trebuia să cuprindă 250 compartimente (silozuri) de beton armat, cu o capacitate totala de circa 30.000 tone de cereale. Debitul practic al unei magazii, la primire era calculat la 125 tone/ora, iar la predare de 200 tone/oră. În privinţa aspectului silozurilor este relevantă concepţia dispunerii în două perechi, cu estacadă de-a lungul cheiului, la înălţimea de 23 metri deasupra nivelului mării, în mijlocul laturii centrale a patrulaterului care formează bazinul plănuit de Saligny. Faţadele au şapte pilaştri tencuiţi cu praf de piatră, panourile dintre ei, fiind din cărămidă. Cea de-a treia magazie a rămas la stadiul fundaţiilor.

Cine a fost Anghel Saligny

Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premiera mondială. A proiectat liniile ferate Adjud-Targu Ocna, realizând primele poduri combinate - şosea şi cale ferată din ţara noastră (1881-1882). A proiectat şi construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, aşa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmeşti, de 430 metri lungime (1888). Sprijinindu-se pe invenţii proprii, construieşte, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Brăila şi Galaţi. Între 1884-1889 a lucrat la construcţia docurilor şi antrepozitelor de la Galaţi şi Brăila, dând soluţii total originale, printre care: construcţia fundaţiilor pe straturi de fascine şi piloţi pentru cheiuri, a bazinelor de legătura cu Dunărea pentru silozuri şi folosirea, pentru prima oară în lume, a betonului armat în construcţia silozurilor. Silozurile proiectate şi executate, sub directa îndrumare a lui Anghel Saligny, puteau cuprinde peste 25.000 tone cereale. În perioada 1884-1901, ca şef al Serviciului docuri, şi din 1877, ca şef al Serviciului lucrărilor noi din Direcţia Generală a Căilor Ferate Române, soluţionează problema înlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console fără culee, pe linia ferata Filiaşi - Târgu Jiu (1886). Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 şi construcţia între 1890-1895 a podului peste Dunăre de la Cernavodă, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume.