Noi reguli pentru desemnarea candidaţilor cap de listă înaintea alegerilor europene, propuse de Parlamentul European

Parlamentul European a adoptat marţi propuneri de consolidare a dimensiunii democratice a alegerilor europene din 2024 şi de promovare a sistemului candidaţilor cap de listă, informează un comunicat citat de Agerpres.ro

Raportul, care a fost aprobat cu 365 de voturi ''pentru'', 178 ''împotrivă'' şi 71 de abţineri, solicită măsuri pentru creşterea prezenţei la vot la alegerile din 6-9 iunie 2024, dincolo de cifrele în creştere înregistrate în 2019. Parlamentul s-a angajat să maximizeze impactul campaniilor electorale, procedura postelectorală pentru crearea următoarei Comisii Europene şi alegerea preşedintelui acesteia, precum şi să se asigure că toţi cetăţenii îşi pot exercita dreptul de vot.

Eurodeputaţii solicită o legătură clară şi credibilă între opţiunea alegătorilor şi alegerea preşedintelui Comisiei. Procesul ar trebui să depindă de asigurarea unei majorităţi în Parlament, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, susţin ei, iar înţelegerile de culise din Consiliul European ar trebui să înceteze. Deputaţii europeni doresc un acord obligatoriu între Parlament şi Consiliul European pentru a se asigura că partidele politice europene şi grupurile parlamentare încep negocierile cu privire la un candidat comun imediat după alegeri şi înainte de propunerea Consiliului European.

Candidatul principal al partidului cu cele mai multe locuri în parlament este de aşteptat să conducă procesul în prima rundă de negocieri, preşedintele Parlamentului urmând să coordoneze procesul, dacă este necesar. Deputaţii europeni se aşteaptă, de asemenea, să se ajungă la un "acord legislativ" între partidele şi grupurile politice, pentru a garanta o majoritate în parlament, pentru a servi drept bază pentru programul de lucru al Comisiei şi pentru a se asigura că alegătorii europeni au o monitorizare consecventă a alegerilor.

Parlamentul invită, de asemenea, Consiliul să adopte rapid noua lege electorală europeană şi noile norme pentru partidele şi fundaţiile politice europene, astfel încât acestea din urmă să fie cel puţin aplicabile pentru campania din 2024. Partidele politice naţionale şi europene ar trebui să îşi desfăşoare campaniile în conformitate cu valorile UE şi cu o vizibilitate sporită a dimensiunii europene a alegerilor.

Pentru a se asigura că toţi cetăţenii UE îşi pot exercita dreptul de vot, statele membre ar trebui să introducă măsuri pentru a facilita accesul persoanelor cu handicap la informaţii şi la centrele de vot. Deputaţii europeni doresc, de asemenea, să încurajeze implicarea cetăţenilor UE aparţinând unor categorii specifice, cum ar fi cei care trăiesc într-un alt stat membru al UE sau într-o ţară terţă, precum şi a persoanelor fără adăpost.

Alte recomandări vizează protejarea alegerilor împotriva ingerinţelor externe şi interne prin garanţii şi măsuri mai puternice de combatere a dezinformării. Deputaţii europeni salută acordul la care au ajuns co-legiuitorii cu privire la normele în legătură cu transparenţa şi direcţionarea publicităţii politice şi recunosc rolul important pe care îl joacă campania de informare instituţională a Parlamentului în contribuţia la dezbaterea privind aspectele politice ale UE şi în completarea campaniilor partidelor.

"Alegătorii au nevoie de claritate cu privire la modul în care votul lor afectează alegerea cetăţenilor şi a politicilor UE. Spre deosebire de 2019, nu trebuie să facem promisiuni pe care nu le putem respecta. Procesul candidatului cap de listă trebuie să devină din nou credibil. Oricine va fi ales preşedinte al Comisiei nou formate va trebui să conteze pe sprijinul clar al electoratului şi pe o majoritate în Parlament", a declarat co-raportorul Sven Simon (PPE, Germania), citat în comunicat.

"Am pregătit terenul pentru recomandări adresate partidelor politice europene de a consolida dimensiunea europeană a campaniilor electorale pentru alegerile din 2024. Trebuie să facem mai vizibile logourile partidelor politice europene şi mesajele lor publice. Am dori, de asemenea, să vedem proceduri postelectorale concrete pentru a spori vizibilitatea rolului jucat de partidele politice europene în alegerea preşedintelui Comisiei şi pentru a consolida drepturile electorale ale tuturor cetăţenilor europeni", a afirmat şi co-raportorul Domenec Ruiz Devesa (S&D, Spania).

Prin adoptarea acestui raport, Parlamentul susţine că răspunde aşteptărilor cetăţenilor, astfel cum au fost exprimate în mai multe propuneri el Conferinţei privind viitorul Europei privind consolidarea legăturii dintre cetăţeni şi reprezentanţii aleşi ai acestora şi combaterea dezinformării şi a ingerinţelor străine.

Agerpres.ro

Citește și: 

Noi reguli în UE cerute de Parlamentul European pentru a combate dependenţa digitală