Raportul SUA privind drepturile omului în România Reporterii spun că libertatea de exprimare a fost limitată. Ce alte probleme grave există

 

• Raportul Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului.

Respectarea drepturilor omului în România în anul 2020 


Constituția asigură libertatea de exprimare, inclusiv a presei, iar guvernul a respectat parțial acest drept. Organizații de presă independente au constatat politizarea excesivă a presei, mecanisme de finanțare corupte și politici editoriale subordonate intereselor fostului partid de guvernare ales și proprietarilor. Reporterii au declarat că libertatea lor de exprimare a fost limitată și de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvernul anterior și de instituțiile publice, inclusiv cheltuielile, contractele sau ofertele care implică fonduri publice, precum și la dosarele academice ale demnitarilor. Reporterii și ONG-urile au fost adesea nevoiți să dea în judecată ministerele, agențiile sau entitățile locale controlate de stat pentru a obține acces la informații publice.

Libertatea de exprimare: Legea interzice negarea Holocaustului și promovarea sau utilizarea de simboluri fasciste, rasiste și xenofobe sau ideologii legionare, cea din urmă reprezentând mișcarea naționalistă, extremistă, antisemită din perioada interbelică. Diverse organisme guvernamentale, în principal jandarmeria, au continuat să amendeze, să plaseze sub arest temporar, să interzică sau să blocheze persoanele care au protestat în stradă pentru diverse cauze.

Jandarmeria a amendat mai multe persoane fizice care au participat la protestul din Piața Unirii din data de 10 august, organizat pentru comemorarea victimelor intervenției violente a Jandarmeriei împotriva protestatarilor care susțineau statul de drept din data de 10 august 2018. Printre cei amendați s-a aflat și reporterul Mircea Savin de la Podul.ro.

Libertatea presei și a media, inclusiv a media electronice: Deși mass-media independentă a fost activă și a exprimat o varietate de opinii fără restricții evidente, politicieni și persoane apropiate diferiților politicieni sau grupuri politice au deținut sau au controlat indirect numeroase instituții de presă naționale și locale. Știrile și tonul editorial al acestor instituții au reflectat în mod frecvent vederile proprietarilor și au îndreptat criticile către oponenții politici și alte organizații de presă.

În data de 4 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul inițiat de Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan (PSD) împotriva reporterului Sebastian Oancea de la Vrancea24, care a scris despre contractele de achiziții publice atribuite de Oprișan asociaților săi din afaceri și unor persoane cu antecedente penale. Acesta a fost al patrulea proces din ultimii ani pe care Oprișan i l-a intentat lui Oancea și pe care l-a pierdut.
În luna martie, guvernul a ordonat prefecților și autorităților din domeniul sănătății publice să interzică publicarea informațiilor de la nivel de județ cu privire la numărul de teste COVID-19 efectuate și la numărul de infectări. În data de 20 martie, 14 asociații civice au dat o declarație comună prin care au protestat împotriva acestei măsuri, iar în data de 6 aprilie aproximativ 100 de instituții de presă și 165 de jurnaliști din organizații naționale și locale au semnat o solicitare de liber acces la informații de interes public, inițiată de Centrul pentru Jurnalism Independent, prin care se cerea acces corect, în timp util, la informațiile legate de COVID-19. Pe fondul protestelor presei și ale ONG-urilor, în aprilie, guvernul a înființat un Grup operativ de Comunicare Strategică, pentru a gestiona comunicarea pe timpul pandemiei. Acesta a detaliat raportările zilnice, astfel încât să includă și cifrele defalcate pe fiecare județ în parte.

Violență și hărțuire: Reporteri din toată țara au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de autoritățile pe care le investigau sau de reprezentanții acestora.

În luna februarie, reporterii Alex Costache de la TVR și Cosmin Savu de la ProTV au fost urmăriți, filmați și intimidați de șase indivizi înainte, în timpul și după ce s-au întâlnit cu un procuror militar și un judecător la un eveniment privat, într-un restaurant. Filmările cu cei patru au fost difuzate în data de 21 februarie de trusturile controlate de oligarhi și proprietari aflați în urmărire penală, anchetați sau care fuseseră arestați pentru fraudă. Procurorii militari au deschis o anchetă plecând de la supravegherea și filmarea ilegale. În aprilie, procurorul Gabriela Scutea a respins probele documentate de procurorii militari, pe motiv că procurorii nu aveau competență.
 
 
Alte probleme privind respectarea drepturilor omului în România în anul 2020 

Sistemul judiciar a luat măsuri pentru urmărirea penală și pedepsirea oficialităților care au comis abuzuri, însă autoritățile nu au avut mecanisme eficiente de a face acest lucru și au tergiversat procesele care au implicat acuzații de abuzuri ale poliției și corupție. Drept urmare, multe dintre dosare s-au încheiat cu achitări. Impunitatea celor care încalcă drepturile omului a rămas o problemă.
Constituția și legislația prevăd libertatea de asociere, dar guvernul a restricționat ocazional libertatea de întrunire pașnică.

TORTURA ȘI ALTE TRATAMENTE SAU PEDEPSE CRUDE, INUMANE SAU DEGRADANTE
 
Constituția și legislația interzic astfel de practici; totuși, organizații neguvernamentale (ONG-uri) și mass-media au semnalat cazuri în care polițiști și jandarmi au maltratat și au comis abuzuri asupra romilor, în principal uz excesiv de forță, inclusiv bătăi. Amnesty International, Centrul European pentru Drepturile Romilor, Centrul Romilor pentru Intervenție Sociala si Studii (CRISS), Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România au raportat cazuri în care poliția a comis abuzuri împotriva etnicilor romi, în contextul aplicării restricțiilor de circulație impuse în timpul crizei generate de COVID-19.
CONDIȚIILE DIN ÎNCHISORI ȘI CENTRELE DE DETENȚIE

Condițiile din închisori au continuat să fie dure, arhipline și sub standardele internaționale. Abuzurile asupra deținuților, comise de către autorități sau alți deținuți au fost în continuare o problemă, conform relatărilor.
 
 

LIPSA UNUI PROCES PUBLIC ECHITABIL

În continuare, personalul, spațiul și echipamentele au fost insuficiente pentru a permite sistemului judiciar să funcționeze rapid și eficient, ceea ce a dus la procese excesiv de lungi.

STIGMATIZAREA SOCIALĂ CAUZATĂ DE HIV ȘI SIDA

Deși, conform legii, persoanele infectate cu HIV au dreptul la confidențialitate și tratament adecvat, autoritățile au aplicat legea în puține cazuri. Autoritățile nu au adoptat reglementările necesare pentru asigurarea confidențialității și tratamentului echitabil, iar discriminarea a afectat accesul persoanelor bolnave de HIV/SIDA la servicii de îngrijire medicală și dentară de rutină.
 
NTERZICEREA MUNCII FORȚATE SAU OBLIGATORII

Legea interzice toate formele de muncă forțată sau obligatorie. Cu toate acestea, au existat informații conform cărora astfel de practici au avut loc în continuare, adesea implicând romi, persoane cu dizabilități și copii.

DISCRIMINAREA LA ANGAJARE SAU ASUMAREA UNEI OCUPAȚII

Legislația muncii și reglementările din domeniu interzic discriminarea la angajare sau asumarea unei ocupații pe bază de rasă, sex, gen, dizabilitate, limbă, orientare sexuală sau identitate de gen, infectare cu HIV sau alte boli transmisibile, statut social sau de refugiat ori apatrid. Guvernul nu a aplicat eficient aceste legi, mai degrabă reacționând la acuzațiile de discriminare decât implicându-se efectiv în programe de prevenire a discriminării. În general, pedepsele pentru încălcări au fost pe măsura celor aplicate pentru alte tipuri de discriminare, însă insuficiente pentru a descuraja încălcarea legislației.
 
Amestecul arbitrar sau ilegal în viața privată, familie, locuință sau corespondență.
 
Deși Constituția și legislația interzic astfel de acțiuni, ONG-uri, politicieni și jurnaliști au lansat acuzații că autoritățile au încălcat aceste interdicții.
 
Fostul ministru al Justiției, deputatul constănțean Stelian Ion comentează Raportul Departamentului de Stat al SUA .

„Raportul Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului, publicat astăzi, reflectă tabloul tot mai deteriorat al respectării libertății de exprimare, în cazul jurnaliștilor, dublat de o impunitate tot mai evidentă în rândul poliției. Dacă raportul ar fi analizat și primele luni din acest an, situația ar fi și mai gravă: nu sunt îmbunătățiri, ci regrese periculoase.

Experții Departamentului de stat menționează cazuri în care poliţia şi jandarmeria au comis abuzuri, inclusiv folosind forța și bătaia, și subliniază că ofițerii de poliție și jandarmii care le-au comis au fost exonerați de răspundere. Cazul Gavriș, adjunct al șefului Poliției București, care a fost supravegheat în condiții încă neclarificate pe deplin, prin ordin al unor oficiali ai Ministerului de interne este, de asemenea, amintit.

Este imaginea unei structuri de forță care își acoperă ilegalitățile, în timp ce sistemul intern de protecție se consolidează tot mai mult.

În dreptul domeniului condus de atâta vreme de Lucian Bode sunt mai multe bile negre, pentru care ministrul ar trebui să anunțe rapid măsuri de remediere sau să își dea demisia. Independenţa şi imparţialitatea judecătorilor nu au fost respectate complet, iar SIIJ nu a fost desființată – sunt alte concluzii ale Departamentului de stat, suprapuse peste imaginea unui stat în care corupţia şi utilizarea incorectă a fondurilor publice au fost larg răspândite.

De la mecanisme de finanţare corupte, politici editoriale subordonate intereselor partidelor şi patronilor, până la îngrădirea accesului la informaţiile de interes public, toate sunt elemente majore de limitare a libertății presei, menționate de Departamentul de Stat.

Raportul a reținut și şantajarea şi ameninţarea cu moartea la adresa jurnalistei Emilia Şercan de către foștii șefi ai Academiei de Poliţie, pentru că a scris despre cazuri de plagiat în tezele de doctorat coordonate de instituție.

În loc să pună stavilă unor astfel de derapaje, au trecut la un nivel superior : jurnalista Emilia Șercan este ținta unei operațiuni de kompromat, în care sunt rostite nume de ofițeri de poliție, după ce a dezvăluit că teza de doctorat a premierului Ciucă are elemente plagiate. La cum se militarizează totul, este evident că următoarele evaluări ale Departamentului de Stat vor fi și mai dure. Așa cum vor fi și cele ale Comisiei Europene, când aceasta va constata că independența magistraților este afectată de un mecanism de control numit de un CSM nereformat, că magistrații sunt propuși spre excludere din profesie pentru postări pe rețele sociale și delicte de opinie, că la Inspecția judiciară toată puterea este încă în mâinile unui singur om, al cărui mandat a fost prelungit politic. Un declin vizibil și de rău augur.“, a spus Stelian Ion.


Sursa Ambasada SUA în  România