Scutul antiracheta, riscuri si amenitari la adresa Romaniei
Peste doua luni, la Mihail Kogalniceanu va fi instalat Comandamentul
Fortei Operationale Intrunite Est, de unde vor fi coordonati atat
militarii americani * Rusia se opune cu vehementa extinderii scutului
in Europa * Fostele membre ale Tratatului de la Varsovia intorc
rachetele spre Kremlin
Casa Alba a anuntat saptamana aceasta ca presedintele Barack Obama a
promulgat legea bugetului apararii, care stabileste cheltuielile si
defineste obiectivele curente ale Pentagonului. Astfel, pentru anul
fiscal 2009-2010, acestuia i-a fost alocat un buget de 680 miliarde de
dolari. Congresul american a alocat aproape 8 miliarde de dolari numai
pentru apărarea antirachetă.
Declaratia din 17 septembrie 2009, in care Obama a anuntat renuntarea
la planurile precedentei administratii de la Washington privind
instalarea unor componente ale sistemului de aparare antiracheta in
Polonia si Cehia, nu a fost decat, in opinia unor observatori, o
tentativa a SUA de a elimina ingrijorarea Moscovei cu privire la
menirea scutului antiracheta si mentinerea paritatii nucleare. Numai
ca, rusii nu par foarte incantati de noile planuri ale americanilor si
cu atat mai putin de instalarea unor rachete in Dobrogea sau la bordul
unor nave purtatoare de rachete care sa patruleze in Marea Neagra, in
apele noastre teritoriale.
Potrivit noului plan, in Europa ar putea fi instalate rachete de
interceptare de alt tip, ale caror caracteristici tehnice nu permit
distrugerea rachetelor intercontinentale. Acestea reprezinta versiunea
modernizata a SM3, fiind destinate interceptarii rachetelor cu raza
medie de actiune. La numai cateva zile dupa anuntul lui Obama, Moscova
a inteles ca renuntarea la amplasarea unui radar in Cehia si a zece
rachete interceptoare in Polonia nu are nimic de a face cu obiectiile
sale, SUA dorind pur si simplu sa devanseze desfasurarea unui sistem
antiracheta eficient in Europa. In capitolul legii bugetului pentru
aparare al SUA pe 2010, dedicat finantarii sistemelor antiracheta
europene alternative se mentioneaza ca 309 milioane de dolari din
fondurile alocate in 2009-2010 Agentiei pentru apararea antiracheta
(MDI) vor fi directionate spre activitati stiintifice de proiectare si
implementare a unui sistem antiracheta alternativ sau a unor subsisteme
ale sale, in scopul apararii Europei si SUA in eventualitatea unor
atacuri cu rachete cu raza lunga de actiune.
Joe Biden a declarat ca autoritatile romane sunt de acord cu noul
sistem de aparare antiracheta pentru Europa. Cat priveste proiectul
asa-numitului scut antiracheta, vicepresedintele a sustinut ca acesta
nu trebuie privit ca o actiune impotriva Rusiei, ci doar ca o masura de
aparare colectiva a estului Europei. Acest lucru inseamna ca elemente
ale scutului american antiracheta ar putea aparea in scurt timp in
Romania. Vicepresedintele american a respins intr-un interviu acordat
presei poloneze acuzatiile de abandonare a tarilor din Europa Centrala
de catre Statele Unite. "Nu am incheiat niciun acord cu Rusia in
detrimentul Europei Centrale", a spus Biden pentru cotidianul
Rzeczpospolita. "Am spus clar ca demersurile noastre in favoarea unei
ameliorari a relatiilor cu Rusia nu se fac in detrimentul Europei
Centrale", a subliniat oficialul american.
Teritoriul Romaniei nu era acoperit suta la suta de scutul antiracheta
asa cum era el conceput de precedenta administratie americana, astfel
incat Romania a sustinut, inclusiv la summitul NATO pe care l-a gazduit
in 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO.
Potrivit agentiei de analiza Stratfor, Joseph Biden a indemnat tarile
din Europa Centrala si de Est sa se reuneasca si sa infranga influenta
Rusiei asupra tarilor situate in jurul granitelor ei. In discursul
sustinut la Biblioteca Centrala Universitara, vicepresedintele american
a prezentat mesajul central: "Statele Unite se opun notiunii secolului
al XIX-lea privind sferele de influenta. Nu vom tolera si nu ne vom
lasa cooptati de acestea", a afirmat Biden, a carui trimitere a fost
clara: Statele Unite nu accepta cererea Rusiei de a i se conferi
controlul asupra tarilor invecinate ei. Nu este deloc surprinzator ca
Biden a considerat vizita in Romania ocazia perfecta pentru a transmite
acest mesaj Moscovei, comenteaza Stratfor. Mai mult decat majoritatea
tarilor din regiune, Romania a cautat cu entuziasm schimbarea politica
in statele foste comuniste de la granitele ei si in mod special in
Republica Moldova. In acest fel, Biden, nu numai ca a indemnat Europa
Centrala sa porneasca ofensiva impotriva Rusiei, dar a promis ca
Washingtonul va furniza si mijloacele si instrumentele necesare acestui
demers, considera Stratfor. Potrivit Washington Times, ceea ce liderii
din regiune au dorit sa auda cel mai mult de la vicepresedintele
american este asigurarea ca SUA vor ramane angajate fata de protejarea
lor de orice incercare a Rusiei de a le ameninta independenta. Biden
le-a satisfacut dorinta, referindu-se in mod repetat la angajamentul
central din pactul NATO - ca un atac asupra unui stat membru va fi
considerat un atac asupra tuturor membrilor - ca referire clara ca SUA
nu vor ramane pasive daca Rusia isi ameninta vecinii.
France 24 a evidentiiat ca vicepresedintele Biden a afirmat ca Romania
s-a alaturat Poloniei in sustinerea noului sistem antiracheta al SUA
care inlocuieste planurile pentru un scut antiracheta european.
Sprijinul Romaniei, anuntat in cursul turneului lui Biden in Europa de
Est a survenit la o zi dupa ce premierul polonez Donald Tusk a descris
noul sistem antiracheta SM-3 al Washingtonului drept 'foarte
interesant si necesar'. In schimb, premierul slovac Robert Fico a
exclus categoric gazduirea oricarei componente a sistemului antiracheta
al SUA sau NATO pe teritoriul Slovaciei.
Romania participa la Alliance Ground Surveillance
In paralel, Romania se va implica in cel mai ambitios program militar
al Aliantei Nord Atlantice pentru supravegherea si apararea statelor
membre. Acesta este un sistem complementar la sistemul de aparare
antiracheta. Mihai Stanisoara, ministrul Apararii Nationale, a semnat,
in urma cu cateva luni, la Bruxelles, Memorandumul de Intelegere pentru
Programul privind Capabilitatea de Supraveghere Terestra a Aliantei
(AGS PMOU). In urma semnarii acestui document, Romania s-a angajat ca
va participa la proiectul international Alliance Ground Surveillance
(Supravegherea Terestra a Aliantei). Este vorba de un sistem complex de
radare, avioane de supraveghere si sisteme de comunicatii complexe
intre tarile NATO, creat in sprijinul combaterii terorismului, dar si
pentru interconectarea cu scutul antiracheta. Din punct de vedere
finaciar, contributia Romaniei va fi de aproximativ 25 de milioane de
dolari, iar lucrarile vor fi realizate de doua firme romanesti. NATO a
selectat cele doua firme romanesti care vor gestiona acest program
strategic, partea romana urmand a se ocupa de software si sistemul de
comunicatii.
Sistemul de Supravegherea Terestra a Aliantei va avea doua componente principale:
Sistemul va integra o componenta aeriana care se va baza pe avioane
fara pilot (UAV) RQ-4B Global Hawk si o componenta terestra. Datele
obtinute de la componenta aeriana vor fi completate de sistemele radar
de la sol. Toate aceste informatii vor fi procesate cu ajutorul unor
statii terestre fixe si mobile aplasate in toate stalele membre NATO.
Principala baza de operare va fi amplasata la Sigonella Air Base, in
Italia. Prin combinarea informatiilor obtinute in timp real de
componenta aeriana si cea terestra , conducerea militara a NATO va avea
acces non-stop la informatii despre orice posibila amenintare la
adresa Aliantei. In Romania exista deja amplasate mai multe radare
FPS-117 care sunt interconectate cu sistemele de avertizare timpurie
ale NATO.
Dobrogea –punct strategic pe harta Pentagonului
Anuntul facut de saptamanalului armatei americane, Stars and Stripes,
privind ultimul angajament al Pentagonului pentru alocarea a 50 de
milioane de dolari pentru baza militara din Romania, care va gazdui
1.600 de militari americani, si a 60 de milioane de dolari pentru baza
din Bulgaria, in care vor fi desfasurati 2.500 de militari, este un alt
semnal privind graba cu care SUA doresc sa implementeze elementele
noului scut antiracheta. La Mihail Kogalniceanu va fi instalat
Comandamentul Fortei Operationale Intrunite Est, de unde vor fi
coordonati atat militarii americani din Bulgaria cat si cei care vor
stationa in Romania.
Construirea bazei de la Kogalniceanu se va finaliza in urmatoarele doua
luni, in timp ce baza bulgareasca este prevazuta sa fie inaugurata in
2011 sau 2012.
Bazele, construite cu bani americani, dar detinute de guvernele roman
si respectiv bulgar, vor fi impartite intre SUA si natiunile gazda.
Expertii americani sustin ca amplasarea celor doua noi baze in Romania
si Bulgaria este in acord cu redesfasurarea trupelor americane pe care
presedintele George W. Bush a anuntat-o inca din 2004. Este vorba
inclusiv de faptul ca Pentagonul intentioneaza sa-si reduca gruparea de
55.000 de oameni din Germania, dislocand o parte din trupele retrase in
tari din Europa de Est, inclusiv in Bulgaria si Romania.
Batalia pentru resursele energetice din Bazinul caspic
Pentagonul si-a justificat noua strategie privind repozitionarea unor
unitati dislocate in Europa prin faptul ca bazele militare din Bulgaria
si Romania ii sunt necesare pentru a crea "unitati cu baza avansata
aflate cat se poate mai aproape de regiunea Orientului Mijlociu". Se
poate oare da crezare acestei explicatii? Faptului ca, cel putin,
acesta este singurul scop? Nu este vorba aici de o potentiala
amenintare la adresa intereselor rusesti?
Despre aceasta au vorbit, intr-un interviu acordat ziarului PRAVDA,
directorul adjunct al Institutului de Analiza Politica si Militara,
Alexandr Hramcihin, si primul-vicepresedinte al Academiei ruse pentru
Probleme Geopolitice, Konstantin Sivkov. "Exista punctul de vedere, -
arata Alexandr Hramcihin, - ca NATO si americanii, in special,
incercuiesc Rusia cu bazele lor militare. Eu nu sunt de acord cu acest
punct de vedere. In acest caz este vorba despre altceva. Amintesc ca
despre planurile SUA de a amplasa baze militare in Bulgaria si Romania
se stie deja de 10 ani. Intr-adevar, acum americanilor nu le sunt
suficiente bazele pentru actiuni in Orientul Mijlociu. Da, ei au baze
in Bahrein, Qatar si Arabia Saudita. Dar acestea sunt insuficiente
pentru a satisface cerintele Washingtonului. Iar respectivele obiective
militare din Europa de Est sunt necesare Pentagonului ca baze de salt,
cu ajutorul carora spera sa asigure toate nevoile gruparii sale din
Orientul Mijlociu. Nu trebuie uitat nici faptul ca aparitia de noi
obiective militare serveste ca un fel de tara lui Cremene pentru
birocratii militari. Cu atat mai mult, cu cat numarul trupelor ce se
vor afla acolo este neinsemnat. De aceea, aparitia militarilor
americani in Bulgaria si Romania nu comporta nici un fel de pericol
pentru Rusia.”
Konstantin Sivkov are un punct de vedere diametral opus
"Aparitia de baze militare americane prezinta o amenintare nemijlocita
la adresa intereselor rusesti. Da, deocamdata in Bulgaria si Romania se
va afla un numar relativ mic de militari ai SUA. Dar cine poate garanta
ca in curand el nu va creste de cateva ori? Pe de alta parte, aparitia
bazelor americane in zona Marii Negre completeaza obiectivele militare
deja existente in zona Marii Baltice. Astfel, intr-adevar noi cadem
intr-un cleste. De ce aveau nevoie SUA de baze in zona Marii Negre? Sa
lupte impotriva teroristilor? Fals. Explicatia nu rezista la nici o
critica. In primul rand, de acolo pana in Orientul Mijlociu sunt
aproape patru mii de kilometri. Aceasta este o distanta prea mare
pentru a putea sprijini gruparea din Irak sau Afganistan.
In al doilea rand, americanii au trecut la retragerea gruparii lor de
pe teritoriul irakian, ceea ce inseamna ca dispare nevoia de
consolidare a infrastructurii necesare pentru intretinerea ei. In al
treilea rand, Orientul Mijlociu este si asa intesat de baze militare
americane. Atrag atentia si asupra altei particularitati: exact acum
la Academia Militara americana West Point s-a trecut la studierea
intensiva a culturii si limbii ruse. Amintesc ca in perioada de trei
ani pana la invazia in Irak, la Academia West Point s-au studiat
intensiv cultura Irakului si limba araba.
In prezent Washingtonul se pregateste sa dea batalia pentru resursele
energetice din Bazinul caspic. Si va face acest lucru sprijinindu-se pe
bazele militare din Bulgaria si Romania. Una dintre variante este aceea
ca SUA vor continua sa atate focarul de instabilitate din Caucaz,
pentru ca apoi sa insiste asupra aducerii in regiune a fortelor sale de
pace, al caror adevarat scop va fi sa asigure securitatea transportului
petrolului si gazelor naturale caspice. Iar un rol deloc mic in
asigurarea acestor planuri il poate juca gruparea americana care va fi
concentrata in Bulgaria si Romania".
PFOS-Mihai Kogalniceanu
Construita pe terenul fostei Brigazi 34 Mecanizate Mihail Kogalniceanu,
noua Baza Militara Permanenta Inaintata (PFOS), cu o capacitate de
1.600 de soldati urmeaza sa fie operationala din primavara lui 2010.
Realizata pentru pregatirea militarilor americani dar si cu scopul de a
consolida relatiile cu partenerii romani, Permanent Forward Operating
Site (PFOS) este o baza care apartine Romaniei, dar cu facilitati
realizate din fondurile Guvernului American. Lucrarile, supervizate si
realizate in parteneriat cu corpul de ingineri al armatei americane, au
fost incepute in anul 2007. Baza, care arata ca un mic orasel, este
formata din 78 de cladiri. Realizarea obiectivului s-a facut in doua
faze. Prima dintre ele a scos din visteria Guvernului american 34,8
milioane de dolari folositi pentru finalizarea a 46 de structuri de
care s-a ocupat FEM-JV – un consortiu de firme – una americana si doua
din Turcia. Pentru cea de-a doua faza a proiectului au fost alocate
12,5 milioane de dolari, iar constructiile au fost realizate de firma
americana AMEC. In proiect au fost cuprinse cladiri cu utilitate
administrativa - un punct de alimentare cu combustibil, o parcare,
cazarmi dar si o baza recreativa nelipsind un magazin, o capela, o sala
de sport, un oficiu postal, teren de sport si un cinematograf.
Silozul cu rachete
Din vechea baza 34 Mecanizata au mai ramas doar sapte cladiri care vor
fi folosite drept sedii administrative si depozitul de munitie, aflat
la trei kilometri de baza, pe care americanii l-au consolidat. Cel mia
probabil aici vor fi depozitate rachetele SM3. Acestea pot fi lansate
de la bordul unor nave militare purtatoare de rachete care vor stationa
in apele noastre teritoriale sau de pe rampe de lansare amplasate in
Poligonul Capu Midia sau Babadag.
In ceea ce priveste spatiile de cazare, americanii au finalizat deja
patru cazarmi. Primele doua sunt destinate cazarii ofiterilor americani
in locuinte individuale iar celelalte doua pentru cazarea a patru –
sase soldati. Sala de mese are capacitatea de a servi in acelasi timp
2.500 de persoane, daca situatia o cere.
Sursa: agentia.org
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: