Constantin Brâncuși, sculptorul ce a dat o nouă dimensiune acestei arte

Constantin Brâncuși s-a născut pe data de 19 februarie 1876, în satul Hobița, comuna Peștișani, județul Gorj.
 
El a fost un sculptor ce a contribuit la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. A fost ales postum membru al Academiei Române.
 
Constantin Brâncuși a fost al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și Mariei Brâncuși. Prima clasă primară a terminat-o în Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.
 
La Craiova a terminat Școala de Arte și Meserii, studiind acolo între 1894-1898 și a venit la București unde a absolvit Școala de bellearte în anul 1902. În primul an de studenție, în 1898, lucrarea sa „Bustul lui Vitellius” obținea „mențiune onorabilă”. În 1900, o altă lucrare intitulată „Cap al lui Laocoon” obținea medalia de bronz, iar „Studiu” din 1901 câștiga argintul.
 
În anul 1903, Brâncuși primea prima comandă a unui monument public, anume bustul generalului medic Carol Davila, care a fost amplasat la Spitalul militar din București. Este de altfel, singura opera a lui Brâncuși din capitala României. Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe Brâncuși să plătească drumul până la Paris. Prima tranșă de bani a primit-o înainte să înceapă lucrarea, restul rămânând neatribuiți, deoarece sculptorul a fost deranjat de criticile la adresa rezultatului final al bustului și a decis să parcurgă drumul până în capitala Franței pe jos.
 
În drum spre Paris a făcut o oprire la Viena. Acolo a lucrat pentru un timp la un atelier ca decorator de mobilier. Tot în orașul austriac a început să viziteze muzee cu opere de artă inaccesibile României și a făcut cunoștință cu sculpturile egiptene, care i-au influenșat mai târziu stilul.
 
În 1904 a ajuns în Munchen. După șase luni a pornit pe jos prin Bavaria și Elveția până la Langres, Franța. Îmbolnăvindu-se în acest periplu, Constantin Brâncuși a fost internat și tratat la un spital de maici. După recuperare a decis să parcurgă restul drumului până la Paris cu trenul.
 
În anul 1905 a fost admis la prestigioasa Ecole Nationale Superieure des Beaux-Arts.
 
Opera sculptorului la început a fost centrată pe reprezentări clasice ale formei umane. După 1905, viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală.
 
Printre lucrările importante realizate se numără: Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului, Rugăciunea, Domnișoara Pogany sau Pasărea Măiastră.
 
În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 31 era înscris sculptorul Constantin Brâncuși cu propunerea „ofițer al Coroanei”.
 
Brâncuși s-a stins din viață la data de 16 martie 1957 și 81 de ani. Trei zile mai târziu a fost înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.
 
A rămas în memoria colectivă națională și nu numai dând numele unor străzi din București, Chișinău, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Cluj, Arad, Timișoara, Oradea, Petroșani, Motru sau Șelimbăr. Unități de învățământ din Satu Mare, Oradea, Cluj, Târgu Mureș, Medgidia și Peștișani îi poartă numele. De asemenea, Brâncuși dă numele unui cartier și unui parc din București.
 
În Parcul Regele Mihai I al României din București se află statuia lui Constantin Brâncuși, dăltuită de Ion Irimescu.
 
În anul 2017, regizorul britanic Peter Greenaway anunța că lucrează la un film cu titlul „Walking to Paris”, ce prezintă drumul lui Brâncuși de la București spre Paris în 1903, pe când sculptorul avea doar 27 de ani.
 
Sursă text: wikipedia.org
 

Citește și:
Premierul Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Națională Constantin Brâncuși„Cu 147 de ani în urmă, destinul cultural al României și arta plastică universală aveau să devină mai bogate“