Cultură Inovatorul tulcean în domeniul biologiei Radu Codreanu a decedat cu 36 de ani în urmă

• Radu Codreanu își susținea teza de doctorat în științe naturale în anul 1939 la Facultatea de Științe a Universității din Paris

• S-a pensionat în 1974

• În anul retragerii sale, a devenit membru în Academia Română

În data de 4 septembrie 1904, se năștea la Tulcea Radu Codreanu, cel care avea să devină biolog și citolog.



Radu Codreanu a provenit dintr-o familie de intelectuali. Tatăl lui, Filip Codreanu a profesat ca medic, iar mama lui, Alexandrina a fost licențiată în matematici.



Tulceanul a terminat clasele IX-XII la Liceul Gheorghe Lazăr din București, unde a înființat societatea „Știința”, în cadrul căreia și-a manifestat ideile evoluționiste.



După absolvirea liceului, s-a înscris la Facultatea de Științe a Universității din București. A studiat acolo între 1923 – 1926, obținând diploma de licență în anul 1927.

Doi dintre mentorii săi au fost Andrei Popovici Bâznoșeanu și Dimitrie Voinov. Cel dintâi l-a îndrumat în activitățile de teren și cercetările de laborator, iar Voinov l-a inițiat în tainele histologiei și nevertebratelor. Tot Dimitrie Voinov l-a numit în anul 1924 preparator în laboratorul de morfologie animală. Din această postură a întâlnit personalități marcante ale biologiei românești ca: Ioan Cantacuzino, Paul Bujor, Grigore Antipa, Ioan Borcea, Mihai Ciucă, Alexandru Ciucă, Ioan Ciurea, dar și nume importante ale domeniului din Franța. Amintim aici de: M. Caullery, Ch. Perrez, F. Mesnil, O. Dubosq sau L. Leger.



Acumulând cunoștințe vaste în perioada de muncă la laborator, Radu Codreanu își susținea teza de doctorat în științe naturale în anul 1939 la Facultatea de Științe a Universității din Paris, sub îndrumarea lui Maurice Caullery. Lucrarea sa a avut o deosebită importanță, deoarece a deschis un nou capitol în biologie, abordând domeniul neoplaziilor la nevertebrate.



La data de 1 ianuarie 1930 a fost transferat la Institutul de Speologie al Universității din Cluj. Aici a colaborat cu profesorul Emil Racoviță, căruia i-a urmat la catedra de biologie generală. La acest institut a lucrat până în anul 1945.



În anul 1949 a trecut la catedra de zoologie a nevertebratelor, materie pe care a predat-o timp de 25 de ani. S-a pensionat în 1974. În anul retragerii sale, a devenit membru în Academia Română.



Activitatea cercetătorului se traduce în peste 200 de lucrări științifice, majoritatea fiind deschizătoare de drumuri noi în biologie. Amintim câteva dintre capitolele domeniului respectiv la care Radu Codreanu a pus piatra de temelie:

• Studiul protozoarelor parazite la nevertebrate

• Patologia insectelor – patobiologia

• Taxonomia și zoogeografia unor viermi turbelariați și al unor grupe de crustacei, împreună cu Mihai C. Băcescu și Traian Orghidan

Radu Codreanu decedat la data de 11 februarie 1987, când avea 83 de ani, în București.



Citește și:

#citeșteDobrogea Radu Codreanu, academicianul dobrogean îndrăgostit de biologie

#citeșteDobrogea Academicianul Radu Codreanu - un dobrogean care a dezvăluit secretele biologiei nevertebratelor