Deschidere editie

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)

Ediția cu numărul 51 a Sesiunii științifice Pontica, organizată zilele acestea de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC), va intra cu certitudine în istorie nu numai prin agenda sa de lucrări, ci și, mai ales, prin solemnitatea deschiderii sale oficiale, la care, după cum chiar directorul instituției gazdă, dr. Sorin Colesniuc, afirma, au participat, în premieră, mai-marii autorității locale constănțene. „Cred că de mult nu s-a mai întâmplat așa ceva și colegii pot confirma. Presa este alături de noi, realizăm proiecte împreună“.
 
De asemenea, în sală s-au aflat, alături de participanții la Pontica 51, numeroase personalități ale vieții publice constănțene, dar și istorici care l-au cunoscut pe prof.univ.dr. Adrian V. Rădulescu, în frunte cu academicianul Ioan Opriș.
 
Evenimentul a debutat cu intonarea imnurilor României - de către eleva Daria Peltea (cursantă specializarea canto la Centrul Cultural „Teodor Burada“) și al Dobrogei - de către tenorul Iulian Bratu.
 

„ZIUA de Constanța a demonstrat, prin proiectele sale, importanța presei în viața culturală“

 
Apoi, președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, a vorbit despre vestigiile istoriei dobrogene și despre nevoia de a fi puse în valoare. „Vă mulțumesc pentru invitația la acest eveniment, pe care îl consider deosebit de important pentru viața culturală a județului Constanța. În primul rând, vreau să adresez sincere felicitări conducerii muzeului, domnului manager, pentru consecvența demonstrată în organizarea și participarea la acțiuni de mare rezonanță nu doar pentru istorici, ci și pentru populația municipiului Constanța. Astăzi se deschide cea de-a 51-a ediție a Sesiunii internaționale de cercetări științifice Pontica. Eveniment cu atât mai însemnat anul acesta deoarece stă sub semnul Marii Uniri, dar și al împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu țara-mamă.
 
Prima zi a acestei ediții este dedicată unei mari personalități culturale, un reper în evoluția științei istorice românești, dar și în crearea tradiției universitare constănțene. Este vorba despre domnul profesor Adrian Rădulescu. O personalitate recunoscută a acestei regiuni, Adrian Rădulescu a fost director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, primul rector al Universității «Ovidius», primar al municipiului Constanța și prefect al județului Constanța.
 
Suntem profund recunoscători pentru activitatea dumnealui și ca arheolog, importante obiective fiind descoperite de echipele pe care le-a condus în județul Constanța, cum ar fi Edificiul Roman cu Mozaic, Termele de la Tomis, Complexul de Monumente Romano-Bizantine din sectorul de vest tomitan, Parcul Catedralei, cetățile, Complexul Rupestru de la Basarabi și multe altele. Moștenirea primită de la dumnealui este neprețuită, iar recuperarea și reabilitarea acestor însemnate obiective de patrimoniu național sunt priorități pentru Consiliul Județean Constanța.
 
Ultimul contract pe care l-am semnat a fost de o importanță mare pentru Dobrogea și pentru țară. Și vorbesc despre restaurarea, conservarea, amenajarea și valorificarea culturală-artistică a Cetății Carsium de la Hârșova, în valoare de aproximativ 10,5 milioane de lei. De asemenea, s-au semnat contracte în ceea ce privește viața culturală și pentru cultura constănțeană, în totalitate finanțate. Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic, a Mormântului Hipogeu, reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Valoarea acestor lucrări este de aproximativ 12 milioane de euro și cred că în următoarea perioadă constănțenii și țara întreagă vor vedea aceste obiective istorice și turistice la adevărata lor valoare.
 
Închei printr-un mesaj către ZIUA de Constanța și în special către doamna Claudia Tanislav, care s-a implicat în acest proiect și a reconfirmat importanța mass-mediei în viața cultural-istorică a Constanței. Vă felicit pentru toată campania de presă, pentru efortul depus, dar și pentru demersurile întreprinse. Vă mulțumesc tuturor și să ne vedem pe viitor la obiectivele cultural-istorice importante pe care le vom inaugura în județ“.
 

„ZIUA de Constanța a reușit să contribuie la un eveniment care, în mod normal, era cu casa închisă”

 
Primarul Decebal Făgădău a ținut să afirme că ediția de anul acesta a Sesiunii Pontica reprezintă un model „pentru ceea ce am putea să facem în vremuri contemporane, inspirându-ne din trecutul nostru. Ce aduce în plus această ediție, pe lângă mulțumirile mele din inimă adresate domnului director Sorin Colesniuc, colectivului muzeului și tuturor celor ce au participat la cele 50 de ediții de până acum? Aduce câteva momente în plus generate de energia redescoperirii unor repere care anul acesta se conjugă într-un mod fericit. 100 de ani de la Marea Unire și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă. Repere care s-au câștigat cu sacrificii și după niște momente de tensiune, în care exista un țel într-o luptă. Anul acesta, pe lângă două filme și o expoziție extraordinare ce vor îmbogăți viața culturală a Constanței, vedem că mass-media, comunitatea constănțeană, comunitatea academică, mediul universitar și-au dat mâna într-un moment în care suntem obișnuiți cu decepții, dezamăgiri, suntem obișnuiți cu lipsuri și ne uităm mai degrabă la ceea ce ne dezbină, decât la ceea ce ne unește.
 
Momentul de astăzi este un moment în care ar trebui să ne aducem aminte că cei care au luptat cu un scop ar trebui aduși în atenția noastră. Mă bucur că domnul Adrian Rădulescu, alături de mulți alți constănțeni, este menționat în permanență la aceste evenimente. Mă bucur că ziarul ZIUA, alături de colectivul de acolo, a reușit să contribuie la un eveniment care în mod normal era cu casa închisă. Așa cum spunea domnul director, cam aceiași oameni contribuie an de an la Pontica. De data aceasta, noi suntem obligați, atât președintele Consiliului Județean, cât și eu să venim și să vă mulțumim din inimă pentru ceea ce faceți.
 
Pentru că în vremurile de astăzi în care nu prea știm pentru ce ne luptăm - ne luptăm noi cu noi, noi între noi, poate nu mai avem aceeași motivație și aceeași energie ca acum 140 de ani, ca acum 100 de ani. Dvs., fiecare, v-ați dăruit câte o bucată din suflet și, pe lângă o consistență de ținută a conferinței, veniți și cu aceste momente ce se transformă într-un reper în viața orașului nostru. Evident că întotdeauna va fi o dezbatere cantitate versus calitate. De data aceasta, pentru mine calitatea este dată de ceea ce vom vedea astăzi. Vă mulțumesc în numele municipiului Constanța! Sper ca ediția 51 să rămână un reper de unire, un reset în mentalitatea colectivă constănțeană, de care avem nevoie cu toții, pentru că trebuie să ne recăpătăm încrederea în noi și între noi. Mult succes, domnule director, felicitări tuturor, Doamne ajută!“
 

„Eternizăm patrimoniul cultural-istoric moștenit”

 
Directorul cotidianului ZIUA de Constanța, Claudia Tanislav, a lansat invitația de a accesa, începând cu 3 octombrie 2018, noile categorii din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, un demers jurnalistic prin care se dorește eternizarea patrimoniului cultural-istoric moștenit.
 
Așadar, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța poate fi studiată revista „Analele Dobrogei“ - serie veche (1920-1938). La secțiunea dedicată lui Adrian V. Rădulescu - Ctitorul, se pot găsi evocări ale personalității celui care a fost istoric, muzeograf, arheolog, primar, prefect și om al cetății, dar și cartea Istoria Dobrogei, scrisă împreună cu Ion Bitoleanu, precum și un album cu fotografii foarte valoroase, care îl înfățișează pe marele istoric Adrian V. Rădulescu în diferite ipostaze. Fotografiile ne-au fost puse la dispoziție de familia istoricului Rădulescu și de conducerea MINAC.
 

Emoționantul discurs al academicianului Ioan Opriș

 
Unul dintre cei mai importanți oaspeți ai acestei ediții Pontica 51, sosit special la Constanța pentru a onora memoria și personalitatea colegului și prietenului său Adrian V. Rădulescu, a fost academicianul Ioan Opriș, care, înaintea vizionării, în premieră, a filmului documentar dedicat Ctitorului, i-a evocat moștenirea.
 
„Sunt în sală mulți care au lucrat cu Adrian Rădulescu și l-au cunoscut în ipostazele directe, diurne, ale lui ca om, ca director de muzeu, ca arheolog. N-aș vrea totuși să evit să subliniez câteva idei. Dobrogea a dat României embleme, simboluri, gânditori. Numai doi a dat Dobrogea, dar acum sunt foarte mulți. A dat un nume. Pe Petre, la care ne referim mereu când vorbim despre românitate.
 
A dat un monument triumfal care ne trimite la originile noastre și ne face mândri cu ele. A dat simbolurile vieții creștine de la Niculițel și până la Zorilor, un litoral întreg. A dat șanse de ieșire în lume României mai mici înainte de unire și mai mare după unire. A nu se uita totuși că Dobrogea are primul muzeu din regat, 1879. Imediat s-a simțit nevoia aceasta de a face punte între provincie și țară. De-a face nu numai punte, dar și pod, și drum de fier, de-a face și port. Dintr-un petec urban Dobrogea, prin Constanța a generat economiei românești venituri uriașe. Prin tot ce a urmat în acești mulți ani, Dobrogea a dat țării nu numai identitate, ci și capacitate de a se reprezenta pe ea în afară.
 
Așa că nu este întâmplător că astăzi conducerea Consiliului Județean, domnul primar al municipiului Constanța și noi toți ne regăsim aici. Ne regăsim mulți dintre noi cu debite față de propria noastră viață. Ne regăsim reimaginându-l, așezându-l lângă noi pe acest om extraordinar care a fost unul dintre fiii Dobrogei cei mai buni.
 
Nu întâmplător un om de cultură, un om de foarte aleasă cultură clasică, solidă, un om cu dar și cu har. Am avut șansele de a le constata și de a fi uimit de ele. În preajma ierarhilor, nu de puține ori, în vechiul sediu al muzeului, unde forma aceea și astăzi mă duce la performanță muzeotehnică. Nu e încă în muzeul acesta reușit mai mult decât a fost acolo, în Palatul Episcopal. Cel puțin pentru partea veche. Suntem și dobrogeni, nu am să mă limitez doar la constănțeni, îi adaug imediat pe tulceni... suntem cu obligația mai multor reverențe față de Adrian Rădulescu. Nu o dată cu confratele său, Simion Gavrilă l-am găsit la marile monumente ale vecinilor, la Niculițel sfatul lui a fost de multe ori foarte important când s-au făcut proiectele.
 
La Halmiris a venit imediat după ce s-au anunțat descoperiri mai substanțiale. Nu a fost loc în Dobrogea atât de frumoasă atât de specială în acest pământ care este creuzet de românism și de românitate. Este drum de oi și drum de aromâni. Este drum de moldoveni și este drum de ardeleni. Este loc de confluențe culturale, de tradiții, este un spațiu cu totul special în simbolistica națională.
 
Feciorul popii de la Dorobanțu a venit în capitala Dobrogei, Constanța, cu educația pe care a luat-o de-acasă. Cu un spirit creștin aplicat. Special, el care a dezgropat atâtea istorii reprezentate prin resturi umane, resturi de civilizație și de cultură. A venit și s-a afirmat aici și a devenit cum au devenit mulți alții dobrogeni prin esență.
 
Adrian Rădulescu nu a fost doar arheolog, nu doar un epigrafist, nu doar un om de muzeu. Am auzit, este lăudat ca un primar, ca un prefect, ca om al cetății. A avut la suflet aceste lucruri mai mult decât s-a avut pe sine. S-a dăruit Adrian Rădulescu. Și darul lui s-a văzut. A avut darul de a convinge. Am fost de câteva ori la un om de partid, Vâlcu, venind în dreapta lui Adrian Rădulescu, cu propuneri de la notarea unor statui de for public pe litoral și până la finanțări.
 
Subtilitatea argumentelor, șarmul personal, diplomația sa au convins de fiecare dată. Cred că e de învățat, în orice vremuri, oamenii sunt sub vremuri, nu sunt deasupra lor. Și dacă între semeni există unii buni și reușesc să convingă, lor trebuie să le adresăm mulțumiri postume. Este ceea ce facem astăzi. În spațiul acesta au fost de atâtea ori evocate personalitățile mari ale Dobrogei. Astăzi este rândul lui. Reverența pe care o fac lui, familiei sale și dvs. este un gest mic pe care îl pot face pentru un om extrem, extrem de mare”.
 
În final, academicianul a oferit bibliotecii muzeului două dintre ultimele sale cărți, una dintre ele purtând titlul „Patrimoniul cultural, între lege și fărădelege”.

xxxxxxxxxx
Mâine, 5 octombrie, în cadrul ultimei zile a sesiunii Pontica 51, sunt programate excursia de documentare la Muzeul de Arheologie și la obiectivele arheologice din Silistra, Bulgaria și participarea la ceremonia de numire a școlii din comuna Dorobanțu, județul Călărași: Școala Gimnazială „Prof. univ. dr. Adrian V. Rădulescu”, la inițiativa cotidianului ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

 #AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

04 Oct 2018 824

LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)

03 Oct 2018 1828

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

03 Oct 2018 1666

La Sesiunea științifică Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează Primul film documentar dedicat unui istoric de marcă - „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“

02 Oct 2018 1080

Rezultate competenţe LRO

24 Aug 2010 1533