Editorial Frunzuliță, iarbă deasă / Constanța împărăteasă

A fost odată ca-n povești, a fost ca niciodată, din rude mari împărătești o prea frumoasă fată. Și o chema Constanța și era unică, cu ieșire la mare și nisipuri fine. Frumoasă, îngrijită și prețioasă, a fost o perlă a mamei România.

Iată că totul pare o poveste de adormit copii, însă realitatea este mult mai sumbră decât pare. Coșurile de gunoi au început să fie vandalizate, iarba din spațiile verzi ale orașului au ajuns să atingă recorduri naționale. Soțul meu îmi spunea zilele trecute că a trecut prin Parcul Tăbăcărie și abia se vedea o trotinetă electrică abandonată printre iarba. Era pe verticală.

În stația de 100 în care aștept zi de zi autobuzul, iarba a înghițit vederea spre blocul din spate. Nu vreau să fiu rea, dură sau critică, însă mi se pare o lipsă de respect pentru cetățeni faptul că nu a fost atribuit un serviciu de primărie și apoi aruncată „vina” către cetățeni și să îi „oblige” prin amenințări cu amenzi că dacă nu ne tăiem singuri iarba o să fim buni de plată.

Nu am fost buni de plată în momentul în care ne-am achitat taxele și impozitele? Nu am fost buni de plată în momentul în care ne-am prezentat la urne și unii v-au girat votul, încrederea și următorii patru ani?

Dar se pare că unii au dorit să se agațe de un fotoliu cu orice cost și s-a aliat… cu cel pe care îl jigneau ani la rând.

Dragilor, prin aceste fapte ați garantat singularitatea mandatului vostru.