Editorial Viața e frumoasă în administrația lui Chițac!

M-am trezit înaintea lui. Mă spăl pe față cu apă rece. Fac un duș tot cu apă rece, pentru că atât s-a putut. Îmi fac o cafea și merg pe balcon. Grădina din fața blocului e verde crud și soarele mă izbește în față.


E o nouă zi în apartamentul cu chirie de pe Lăpușneanu.

Cartierul nostru arată mai rău decât tranșeele. Când plouă trebuie să mă hotărăsc dacă să trec gropile înot sau să mă scufund în mocirlă. Îmi alunecă bocancul drept și cad în noroi ca o proastă. Șoferii se amuză copios în timp ce stau în coloana de mașini care se întinde până la City Park Mall. E și un lucru bun în toată povestea asta. Au încetat să claxoneze pentru două minute, pe principiul „Uite, mă, că se poate și mai rău. Hă.Hă. Hă”.


Viața e frumoasă în Constanța în administrația lui Chițac. Acum ceva timp am crezut că au venit rușii. Al meu a ieșit în chiloți pe balcon și eu țipam să intre în casă că ăștia trag! Nici vorbă de război. Era buldoexcavatorul lui Chițac care suna ca un AK 47 la 3 dimineața.

Fac o excursie până la Tomis Mall și mă împiedic de un peisaj dezolant.

Îmi croiesc drum prin terenul denivelat și mă holbez la ceea ce era odată partea frumoasă a Constanței.

Bulevardul s-a transformat într-o uliță mai mare. În loc de aerul curat de țară simt mirosul de șantier și sunetul agasant al mașinăriilor neobosite care huruie degeaba. Muncitorii zumzăie de zor. Unii vorbesc la telefon proptiți într-o cazma. Alții stau la taifas și râd cu poftă.

Cabluri electrice colorate ies din pământ și strada plină de noroi arată ca un cadavru cu mațele pe afară…


Citește și: Editorial Jurnal de cuplu. Viața în doi într-un apartament cu chirie