Invitati

#citeşteDobrogea Comercianţi armeni ai Dobrogei (II)

O altă firmă de comerţ care a ajutat la dezvoltarea comerţului din judeţul Constanţa a fost K & GR. MANISSALIAN, una din cele mai reputate din ţară.
Armenag Manissalian a fost un mare comerciant de cereale, ce dovedea profunde sentimente naţionale, româneşti. Se născuse în Constantinopol în anul 1873, urmând studiile comerciale în acest oraş. Nu este un caz singular. Mai mulţi membrii ai comunităţii armene din Constantinopol, de altfel un important centru comercial al lumii, îşi începeau activitatea în acest domeniu, în oraşul mai sus amintit.


În România s-a stabilit în 1889, ocupându-se cu comerţul de manufactură, în oraşul dunărean Hârşova, alături de fratele său Grigore, până în anul 1890.
În 1890 va înfiinţa la Medgidia, o agenţie de cereale a Casei K & GR. MANISSALIAN, unde va funcţiona până în anul 1904, ce va obţine importante venituri pe perioada desfăşurării Târgului Panairului.
După această dată va prelua conducerea sucursalei casei de comerţ din Craiova. În această locaţie îl găsim până în anul 1907, când se va desfiinţa sucursala. Se va stabili ulterior la Bucureşti, alături de fratele său Garbis, conducând împreună sucursala firmei.
Garbis Manissalian, asemeni fratelui său a fost un mare comerciant de cereale. S-a născut la Costantinopol în anul 1881. Studiile le-a finalizat în fosta capitală a Imperiului Bizantin. În România s-a stabilit în 1896, înfiinţând sucursala firmei familiei la Călăraşi. Va lucra aici până în anul 1907, când va înfiinţa sucursala firmei la Bucureşti, pe care o va conduce până în anul 1907, alături de fratele său Armenag. În acelaşi timp funcţiona şi o sucursală a firmei la Constanţa.
Firma avea reputaţia unei case corecte la încheierea contractelor şi livrarea mărfurilor, iar colaborarea dintre cei doi fraţi conducea la trăinicia afacerii de familie.
Un alt mare proprietar a fost Ovanez Agopcian, din cătunul Mamaia, comuna Canara, un om de o bunătate rară, comunicativ şi binevoitor faţă de toată lumea.
Fruntaş al comerţului constănţean se bucura de aprecierea comunităţii şi a celor din branşă.
Unii membrii ai comunităţii deţineau funcţii importante, precum directorul Băncii Agricole, sucursala Constanţa, D. Damadian. Se născuse la Constantinopol în 1874, studiase tot aici, stabilindu-se la Varna, unde dezvoltase un important comerţ de cereale.
În 1905 se va stabili la Constanţa, unde se va ocupa de aceleaşi afaceri. Nu după mult timp, în 1906, va deveni angajat al sucursalei Băncii Agricole, iar apoi director al acesteia.
Putem conchide prin a spune că armenii şi-au început activitatea la Constantinopol, au studiat aici, iar apoi s-au stabilit în România, la Constanţa sau Medgidia, punând bazele unor afaceri de familie, prospere. Se vor bucura de respectul comunităţii în care trăiau, datorită implicării şi corectitudinii afacerilor pe care le derulau.
 
Surse bibliografice:
***Anuarul dobrogean, Constanţa, 1911
N. Rusenescu, Anuarul presei române şi al lumii politice, Constanţa, 1926
***Recensământul din 1930, Institutul de Statistică Bucureşti, 1931
Adrian Ilie, Medgidia. Istoria oraşului de la 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2012
Idem, Medgidia. 100 de ani de istorie ( 1918-2018), Editura Ex Ponto, Constanţa, 2018
Sursa foto: ***Anuarul dobrogean, Constanţa, 1911
 
Despre Adrian Ilie

Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România.
 

Citeşte şi:


#citeșteDobrogea Comercianți armeni ai Dobrogei (I)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Paul Agopian

24 Jul, 2019 11:43

Pentru mai multe informatii despre negustorii si meseriasii armeni din perioada ante/interbelica puteti accesa siteul www.negustorie.ro

Articole asemanatoare

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Acum un secol, oraşul Ovidiu era satul Canara - „loc de unde se scoate piatra“

12 Oct 2019 1117

#citeşteDobrogea Valentin Ciorbea - istoricul născut ardelean, devenit dobrogean prin vocaţie

12 Oct 2019 748

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descoperirea Monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

11 Oct 2019 590

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol

10 Oct 2019 467

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (I)

09 Oct 2019 701

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Dilema tumulului de la Adamclisi. Mormântul bravilor soldați, căzuți în războiul dacic, sau al unui ofițer superior roman?

09 Oct 2019 530

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Columna de la Roma şi Monumentul de la Adamclisi, „isvorâte din aceeaşi concepţie“

08 Oct 2019 512

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Curiozități de-acum un secol despre Monumentul de la Adamclisi

07 Oct 2019 946

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Pe drumul lui Adam-clisi, prin Medgidia unui alt secol

04 Oct 2019 586

#citeșteDobrogea 159 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța, pe care le-o datorăm englezilor

04 Oct 2019 629

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) O legendă a Tekir-Ghiolului, povestită acum 100 de ani (galerie foto)

03 Oct 2019 553

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) „La Tekir-Ghiol vine lumea pentru toate boalele“ (galerie foto)

02 Oct 2019 1167

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Cursele de pe hipodromul de la Anadolchioi, așa cum se petreceau în Constanța de-acum un secol

01 Oct 2019 976

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) „La Vii e loc de odihnă şi destindere sufletească“

30 Sep 2019 709

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Legenda „Mamaei“, povestită de un turc care „rupea româneşte“

28 Sep 2019 1052