#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (IV) (galerie foto)

În perioada 1938-1940 și-a desfășurat activitatea în cadrul Primăriei Medgidia Vasile Vasilescu, profesor, director de școală și cetățean apreciat de comunitate, ce va deține mandatul de primar în vremuri tulburi pentru țară, mai cu seamă după declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. La 30 noiembrie 1938, îl avem atestat ca primar, conform procesului-verbal nr.30.


 
La sfârșitul perioadei interbelice, Târgul Panairului era situat în vatra satului, învecinându-se la E cu terenurile arabile ale lui Aurel Oancea, la S cu cartierul Știuca (în apropierea linilor ferate), iar la V cu terenurile arabile ale locuitorilor și bălțile Kara-su. Linia ferată Medgidia - Babadag traversa locația târgului, care servea drept aeroport comunal.  Acesta ocupa o suprafață generoasă de 154 hectare.
 
În ceea ce privește activitatea economică și prestatoare de servicii, se constată existența unor ateliere de fierari ce aparțineau lui Constantin Ion Ene, a unei croitorii ce-i aparținea lui Gheorghe Perțache și era situată pe bulevardul „Regele Carol al II-lea”, a unei cafenele, în proprietatea Mariei Arsene,  iar comerciantul Cristu Vasilief își anunța încetarea activității din prăvălia nr. 14, din Hala veche, unde desfășura activități de comercializare a băuturilor, începând cu data de 1 ianuarie 1938. Gheorghe Voiculescu, Petre Manciu și Anghel C. Popescu desfășurau activități comerciale cu cherestea. Funcția de intendent al halelor era ocupată de Stoica Drăghici, originar din Peștera și stabilit în Medgidia.
 
Prețul petrolului lampant se majorase, la jumătatea anului, ajungând la 4,13 lei/litru. Printre comercianții orașului din acest an, putem aminti pe Gheorghe Stănilă, Matincă Georgescu, Ilie Vințeanu, Raim Mustafa și Anghel Gheorghe.
 
Va fi desemnat de către Consiliul local avocatul Menelaus Farmache să apere interesele urbei în litigiile juridice, în timp ce comisarul ajutor Niculae Ghițeanu se ocupa de menținerea ordinii și liniștii publice în localitate.
 
La 2 august 1938 se constata absența secretarului primăriei Spiru Somache de la exercitarea atribuțiilor de serviciu, timp de trei zile, pe motiv de boală, din cauza frecventării mai multor cârciumi timp de 24 de ore. Acesta primea un avertisment și reținerea drepturilor salariale pe cinci zile. Pe primarul Vasile Vasilescu îl regăsim în funcție la data de 23 septembrie 1940, semnătura sa fiind găsită pe o serie de acte ale primăriei.
 
În câteva luni sunt numiți trei primari, lucru care demonstrează instabilitatea politică, nu numai la nivel local, dar și la nivel național, în condițiile instaurării regimului de autoritate monarhică al regelui Carol al II-lea, iar după abdicarea acestuia, a regimului condus de generalul Ion Antonescu.
   
Din punct de vedere cultural, se constata deschiderea unui cămin cultural, cu sprijinul Fundației regale „Principele Carol”. La Medgidia, funcționau în această perioadă un protopopiat, o judecătorie și un serviciu sanitar subvenționat de stat.
 
Anul 1939 este un an la fel de agitat din punct de vedere politic ca și precedentul, unde îl găsim ca primar pe Vasile Vasilescu, care punea în discuție, prin decizia nr.2 a Consiliului local, slaba funcționare a Centralei electrice, propunând și soluții pentru remedierea situației.
 
Primarul, însoțit de Ioan Stoica, șef de birou al Primăriei, ing. Nicolae Constantin și Anton Gamulea, perceptor fiscal, au inventariat bunurile bisericii ortodoxe. Valoarea acesteia era de 2,5 milioane lei, fiind construită din piatră, cărămidă, beton și fiind compusă din patru încăperi. Clopotnița cimitirului ortodox, situată pe strada Română, datează din 1908 și era în inventarul Primăriei. Se impuneau prețuri pentru apa potabilă transportată de sacagii, în funcție de distanța parcursă și dezinfectarea periodică a butoaielor.  
 
În același an își desfășura activitatea de medic al comunei urbane dr. Valentina Leu, iar judecător al comunei era Zamfir Coadă. Primarul Vasile Vasilescu hotăra repararea halelor vechi și a imobilelor de pe strada Panairului, pentru comerț și pentru un atelier de fierărie. Se dorea construirea unei noi cărămidării, licitația fiind obținută de comerciantul Florea Petrescu. Erau aprobate sumele necesare achiziționării unor alimente destinate celor aflați în pribegie, masa delegaților străini, achiziționarea de materiale necesare Primăriei și pentru recrutarea tinerilor din Plasa Medgidia. Băncile „Înfrățirea” și „Unirea” fuzionează  cu banca „Valul lui Traian” din Castelu, numindu-se în continuare, Banca Populară „Înfrățirea” Medgidia, ce se bucura de sprijinul a 429 de membri.
 
Putem conchide prin a spune că orașul s-a dezvoltat constant datorită investițiilor persoanelor particulare, precum și ale autorităților locale.
 
Surse bibliografice
 
S.J.A.N.C., Fond Primăria  Medgidia, Dosar 12/1939, Dosar 9/1938
S.J.A.N.C., Fond Primăria  Medgidia, Dosar 2/ 1922-1949; Dosar 4/1931-1942
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 11/1939
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 7/1935
***Enciclopedia României, vol.II, București, 1938
Arhiva Primăriei Medgidia, Dosar 13/1940
Adrian Ilie, Primarii Medgidiei. Creștini și musulmani, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017
 
Surse foto:
- Colecția Corneliu Marinescu
- Colecția Bibliotecii Municipale Medgidia
- Colecția F. Molamet
 
Despre Adrian Ilie

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
 

#citeşteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (III)
 

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (II) (galerie foto)

 

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (I)