Invitati

Ion Bănescu, Grigore Tocilescu, Monumentul Triumfal de la Adamclisi şi situaţia arheologiei dobrogene la începutul sec. XX (I)


Marele istoric Grigore Tocilescu spunea că Tropaeum Traiani, Monumentul Triumfal de la Adamclisi, reprezintă un veritabil "certificat de naştere în piatră al poporului român". Este un obiectiv emblematic al Dobrogei şi al României şi dovada vie a unei moşteniri istorice incredibile.

Zeci de mii de turişti din întreaga lume vin anual la Adamclisi pentru a admira impresionantul edificiu, în fapt, o reproducere a monumentului triumfal ridicat de către romani, din ordinul împăratului Traian, la începutul sec.II. Tropaeum Traiani (Trofeul lui Traian) a fost ridicat între anii 106-109 d.H. pentru a comemora marea victorie repurtată în iarna anilor 101/102, în faţa unei coaliţii de triburi "barbare", coaliţie condusă de regatul dac al lui Decebal. Romanii au câştigat bătălia, dar cu mari sacrificii, pierzând în luptă nu mai puţin de 3800 de soldaţi.

Puţini dintre turiştii veniţi la monument cunosc faptul că numele Adamclisi (Adam Klissi, Adam Kilisi - Adam Kilisse) este unul de origine turcească şi se traduce ca şi "Casa lui Adam", "Biserica lui Adam", sau "Biserica Primului Om". Şi asta pentru că sfânta carte a musulmanilor, Coranul, îl recunoaşte pe Adam ca fiind Primul Om de pe pământ.
Atunci când au venit în Dobrogea, turcii au găsit în zona aceasta ruinele marelui monument antic creat de către romani şi au crezut că este un mausoleu, un templu, un loc de închinăciune.

Monumentul de astăzi este o reconstituire realizată de către specialişti şi inaugurată pe 27 mai 1977, în prezenţa dictatorului comunist Nicolae Ceauşeşcu. Reconstituirea arhitecţilor moderni a fost însă realizată peste nucleul (emplectonul) antic, care a rămas pe locul său vreme de aproape două milenii, până astăzi. Piese originale precum trofeul original, metopele etc pot fi admirate astăzi în Muzeul amplasat în comuna Adamclisi şi unde sunt expuse şi vestigii deosebite descoperite în cetatea Tropaeum Traiani, ale cărei ruine se găsesc la 2 km distanţă de monument.

Despre ruinele monumentului antic din Dobrogea se ştia încă din sec.XVIII şi XIX, când mulţi călători (străini sau români) care tranzitau provincia la acea vreme încă sub stăpânire otomană au ajuns în zona Adamclisi şi au văzut aceste vestigii impresionante.

În 1878, Dobrogea a ieşit de sub stăpânirea otomană şi a intrat sub administraţie românească. Mulţi intelectuali români ai vremii discutau deja despre ruinele antice presărate de-a lungul întregii provincii şi despre moştenirea cultural-istorică extraordinară a Dobrogei. Evident, un interes deosebit suscitau ruinele monumentului de la Adamclisi.

Primele săpături arheologice întreprinse pe colina de la Adamclisi au început în anul 1882, sub conducerea marelui istoric şi arheolog român Grigore Tocilescu, directorul Muzeului Naţional de Antichităţi. Tocilescu a efectuat cercetări la monument în cinci campanii, ultima dintre acestea având loc în 1890 (sursă bibliografică - Ghiorghe Papuc, Vitalie Bodolică - "Despre amplasarea metopelor de la Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani", Pontica XLI (41), 2008).

La această ultimă campanie au fost invitaţi să participe şi doi mari specialişti din Viena, arhitectul Georg Niemann, profesor la Academia de Arte Plastice din Viena şi profesorul de arheologie clasică al Universităţii din Viena, Otto Benndorf. Împreună cu ei, Tocilescu a realizat prima reconstituire grafică a monumentului. (sursă - Papuc, Bodolică "Despre amplasarea metopelor...". Cei trei au publicat în 1895, la Viena "Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi".

Trebuie spus că iniţial s-a crezut că monumentul de la Adamclisi ar putea data din sec.IV d.H, din vremea împăratului Flavius Valens (364-378). Această teorie s-a dovedit falsă, mai ales după descoperirea unei inscripţii închinate lui Marte Răzbunătorul şi care se menţionează clar "împăratul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traian".

Descoperirile de la Adamclisi au fost salutate de întreaga Românie, de intelectualii şi politicienii vremii, dar şi de opinia publică, avidă de informaţii vizavi de ruinele antice din Dobrogea. Mihail Kogălniceanu a propus ca piesele descoperite pe locul monumentului să fie aduse în capitală, pentru ca aici, într-o mare piaţă, să poată fi reconstituit impresionantul edificiu.

Timp de câţiva ani, sub coordonarea lui Tocilescu, o mare parte din piese au fost luate de la Adamclisi şi duse la Bucureşti. Transportarea lor era însă extrem de anevoioasă. Uriaşele vestigii din piatră (metope, inscripţii, etc) erau duse cu săniişi care trase de boi până la Rasova, de acolo urcate pe barje şi şlepuri şi transportate la Giurgiu. De la Giurgiu ele erau aduse în capitală cu trenul.

Proiectul reconstituirii de la Bucureşti a suferit amânări după amânări iar piesele de la Adamclisi au rămas depozitate în curtea Muzeului Naţional de Antichităţi, departe de ochii celor care doreau să admire vestigiile milenare.

Dificultăţile întâmpinate de Tocilescu la transportarea vestigiilor au dus la apariţia a numeroase bârfe şi zvonuri. S-a tot vorbit în capitală de scufundarea unui şlep ce transporta metope, iar Tocilescu a devenit ţinta mai multor acuzaţii. Reputatul istoric era atacat adesea în presa vremii, lui imputându-se tot felul de fapte. Se spune că nici colegii săi de breaslă precum reputaţii Nicolae Iorga sau Vasile Pârvan nu ar fi fost departe de această campanie de denigrare.

Scandalurile legate de Tocilescu şi de ruinele de la Adamclisi s-au derulat o lungă perioadă de timp. Puţini erau cei care, la începutul secolului XX, aveau curajul de a-i ţine partea lui Tocilescu. Și totuşi aceşti partizani au existat. Unul dintre ei a fost Ion Bănescu, primar al Constanţei (1905-1907), la rândul său un istoric reputat, profesor şi politician.
Să nu uităm că Bănescu (personalitate extrem de importantă a Dobrogei) a fost acela care, împreună cu prefectul Remus Opreanu, a ctitorit la Constanţa primul Muzeu de Arheologie.

Într-o seară de ianuarie a anului 1903, într-o conferinţă susţinută la Ateneul din Bucureşti, Ion Bănescu a efectuat o analiză extraordinară asupra arheologiei româneşti şi dobrogene, abordând cu mare curaj şi problema scandalurilor legate de Tocilescu. Discursul său din memorabila zi de 2 ianuarie 1903 a fost publicat în mai multe episoade în cotidianul constănţean "Farul".

(Va urma)  

Sursa foto: Ilustrație din cartea „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, lucrare disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.

Bibliografie

Ion Bănescu - "Dobrogea actuală", Conferinţă ţinută în sala Ateneului din Bucureşti pe 2 ian.1903, extras din ziarul Farul, 30 noi.1903
Ghiorghe Papuc, Vitalie Bodolică - "Despre amplasarea metopelor de la Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani", Pontica XLI (41), 2008
Adrian Rădulescu - "Un act de semnificaţie patriotică: reconstituirea monumentului de la Adamclisi", Pontica X, 1977
Dan Rusovan - "Conservarea şi valorificarea muzeistică a monumentului triumfal Tropaeum Traiani", Pontica X, 1977


Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucureşti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.   


Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Cum arăta Dobrogea la 1878? (II)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Istoria Dobrogei - Instituții Unitățile auxiliare romane (galerie foto)

22 Aug 2019 522

Dobrogea la 1896 Mărturiile unui biograf uitat, locotenentul Athanasie Napoleon. Orașele provinciei (I)

16 Aug 2019 870

Istoria Dobrogei - Instituții Comunitatea Pontică a coloniilor grecești (sec. I-III) (galerie foto)

15 Aug 2019 528

Istoria Dobrogei - Instituții Legiunea romană (galerie foto)

08 Aug 2019 700

Istoria Dobrogei - Instituții Provincia romană Moesia Inferior (sec. I-III) (galerie foto)

01 Aug 2019 817

Istoria Dobrogei - Instituții Polisul/orașul-stat grec antic (galerie foto)

25 Jul 2019 777

#CiteşteDobrogea Pe vremea când Constanţa număra 80 de case. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

19 Jul 2019 1611

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități Publius Ovidius Naso (43 î.H. - 17 d.H.) (galerie foto)

18 Jul 2019 679

Istoria Dobrogei - Evenimente Cucerirea Dobrogei de către romani în 29 î. H. (galerie foto)

11 Jul 2019 745

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități Burebista (82 î.Hr. - 44 î.Hr.) (galerie foto)

04 Jul 2019 1112

Istoria Dobrogei - Geografie - Locuri Peștera La Izvor, Cheia (galerie foto)

27 Jun 2019 1143

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități Traianus (53-117) (galerie foto)

20 Jun 2019 1237

Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Ibida (galerie foto)

12 Jun 2019 2232

Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Ulmetum (galerie foto)

06 Jun 2019 1193

Regele Mării Negre, Mithridates al VI-lea cel Mare, și stăpânirea sa în Dobrogea antică (I)

03 Jun 2019 1407