Invitati

Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Orgame/Argamum (galerie foto)

Orgame (greacă)/Argamum (latină) este prima localitate de pe teritoriul României menționată de un izvor literar antic. Cetatea întemeiată de coloniști greci în sec. VII î. H. a fost localizată, cu o foarte mare probabilitate, la capul Dolojman de lângă comuna Jurilovca din județul Tulcea și și-a încetat existența în contextul așezării slavilor în provinciile balcanice ale Imperiului Roman de Răsărit/Bizantin după invazia din 602.
 

 

Preliminarii preistorice

 
În zona capului Dolojman s-au descoperit urme sporadice ale prezenței umane din epoca bronzului târziu (sec. XIII î. H.) și mai dense din prima epocă a fierului (Hallstatt), respectiv din cultura Babadag (sec. IX-VIII î. H.).
Origini
 
Cetatea Orgame a fost întemeiată tot în sec. VII î. H. cu vecina Histria, în cadrul fenomenului istoric al „roiriigrecilor din metropolele din Grecia și coasta vestică a Asiei Mici (Turcia asiatică) în sec. VIII-VI î. H. Așezarea era situată pe faleza înaltă a lacului Halmyris/Razelm, care făcea parte dintr-un complex lagunar rezultat dintr-un fost golf al Pontului Euxin/Marea Neagră.
 
Mihaela Mănucu Adameșteanu (Institutul de Arheologie „V. Pârvan” București) a găsit în anii 90 ceramică mai veche decât cea de la Histria.
În cursul săpăturilor din 1990-1996, Vasilica Lungu (Institutul de Studii Sud-Est Europene București) a descoperit într-o necropolă tumulară (mormânt aristocratic antic acoperit cu o movilă de pământ) cel mai vechi mormânt grecesc din Dobrogea, datat aproximativ la 650-630 î. H.
 

Izvoare

 
Primul izvor literar antic care menționează existența cetății Orgame și singurul în care apare cu acest nume este lucrarea logografului (primii istorici greci care foloseau ca surse legendele și cronicile) Hekataios/Hecateu din Milet (cca 550 - cca 470 î. H.): „Orgame, oraș pe Istros (Dunăre)”.
 
Primul izvor latin care consemnează localitatea este inscripția histriană care include horothesia (harta teritoriului) Histriei. Aceasta a fost decretată la 25 octombrie 100 de proconsulul (guvernator roman) Moesiei Inferior (Dobrogea și Bulgaria dintre Dunăre și Balcani), Manius Laberius Maximus, și se află la Muzeul Histria.
 
Un alt izvor epigrafic este cel din colonia greacă Olbia (vărsarea Bugului în Marea Neagră/Ucraina), în care se găsește etnonimul „Argamenos”. Ultimul izvor antic este lucrarea De aedificiis (IV, 11, 20) a lui Procopius (sec. VI) din Caesareea Palestinei (Imperiul Roman de Răsărit/Bizantin), care înregistrează toponimul Argamo, de unde a derivat latinescul Argamum.
 

Statutul

 
Alexandru Avram (Institutul „V. Pârvan”) considera (2001) „cel mai verosimil” că Orgame a fost „un nucleu” inițial al coloniștilor veniți din metropola Milet (Asia Mică), care ulterior s-au instalat definitiv la Histria. Argumentele pentru un statut secundar al cetății Orgame (inexistența polis-ului/orașul-stat) sunt lipsa emisiunilor monetare, lipsa aproape totală a izvoarelor epigrafice și prezența periferică în literatura antică.
 
În schimb, cei 29 de oboli (monede din bronz divizionare) cu roata și legenda ΙΣΤ sau ΙΣΤΡΙ (ISTRI) și cei 10 oboli tip Apollon și vultur pe delfin indică o prezență histriană în sec. V-IV î. H.
În plus, deși decretul guvernatorului Laberius Maximus menționează „dominium Argamensium”, același document epigrafic subliniază că „granițele strămoșilor” Histriei se aflau pe brațul Sf. Gheorghe, delimitare care include astfel și Orgame.
Totuși, A. Avram nu exclude ca așezări fondate în sec. VI î. H., precum cele apropiate de la Murighiol, Vișina, Enisala și Sarinasuf, să fi făcut parte din χώρα / teritoriul cetății Orgame.
 

Epoca greacă

 
Cu excepția incintei, descoperirile arheologice datate în sec. VI - II î. H. și realizate inclusiv cu teledetecție nu au inclus până în prezent monumente specifice orașului grecesc: port, agora (piața publică), fântâni, sanctuare, amfiteatre.
Zidurile au fost ridicate în sec. V î. H. fiind funcționale până în sec. III î. H. și au influențat organizarea urbanistică a spațiului locuibil.
 
Vestigiile din această perioadă au fost găsite atât în interiorul zidurilor, cât și în afara lor. Au fost cercetate două locuințe, una cu vatră, și două cuptoare pentru ceramică din sec. VI î. H. Deși ceramica găsită în locuințe și morminte este fragmentară, varietatea și abundența materialului arheologic permit reconstituirea imaginii unei așezări dezvoltate: farfurii, cupe, boluri, opaițe.
 
Ceramica din perioada arhaică (sec. VI-V î. H.) este decorată în stilul Wild Goat, provenind din lumea greco-orientală (Asia Mică și Marea Egee): Milet, Samos, Clazomene, Chios. Arta decorativă indică legăturile strânse ale coloniștilor cu zona de origine.
Din aceleași regiuni veneau vinul și uleiul de măsline.
 
Din punct de vedere statistic, importurile arhaice din lumea greco-orientală predominau față de cele din Grecia. Pescuitul ca ocupație a locuitorilor Orgamei a fost evidențiat prin descoperirea cârligelor din bronz și a greutăților ceramice pentru ustensile de pescuit. Necropola arată o grupare a tumulilor pe criterii familiale. În morminte, pe lângă obișnuita ceramică, s-au descoperit obiecte specifice ca inelele din bronz sau pandantiv de argint.
 

Epoca romană

 
Descoperirile arheologice din sec. I î. H. - III d. H. sunt foarte rare. Apoi, în sec. IV-V sistemul de apărare a fost consolidat pe latura de V cu două valuri de pământ cu șanțurile corespunzătoare.
Așezarea descoperită până azi are o suprafață de doar 2,5 ha. Ultimele monede găsite au fost emise de împăratul Heraclius în 613.
 
Sfârșitul așezării antice din sec. VII este legat, ca și în cazul de ansamblu al provinciei Scythia Minor/Dobrogea, de marea invazie avaro-slavă din 602, în urma căreia slavii se vor așeza în teritoriile balcanice ale Imperiului Roman de Răsărit/Bizantin.
 

Relații externe

 
Schimburile comerciale cu geții autohtoni din Dobrogea sunt evidențiate de ceramica descoperită în cimitirul de la Enisala/jud. TL (25 km de Jurilovca), datat în sec. IV î. H.: amfore (vas mare ovoidal cu 2 toarte pentru transportul alimentelor) din insulele Chios și Thasos din Marea Egee și vase pictate figuri roșii.
 
O inscripție ateniană din 424 î. H., referitoare la expediția lui Larnachos în Pontul Euxin, sugerează, din cauza conservării parțiale, o posibilă apartenență efemeră a Orgamei la liga delio-atică, alianța polis-urilor condusă de marea putere greacă care era Atena.
 

Continuitate medievală

 
Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) considera probabilă identificarea orașului Armucastru/Ermocastro, menționată în 1154 de geograful arab Sarif al Idrisi din Palermo în lucrarea Desfătarea omului, cu anticul Argamum.
 
Cercetări arheologice
 
În 1926-1932 la capul Dolojman, la 4,5 km de comuna Jurilovca din județul Tulcea au fost descoperite două bazilici (clădiri publice romane transformate în biserici) paleocreștine (una cu trei nave/naosuri) din sec. VI și o parte dintr-o incintă romană de sec. IV-VI.
 
Cercetările sistematice au început în 1965, fiind favorizate de inexistența unei localități moderne.
Situl arheologic de la Jurilovca – Orgame/Argamum – capul Dolojman are 117 ha și este format din cetate, așezare civilă și necropolă.
Situl este înregistrat în Repertoriul Arheologic Național (RAN), aflat sub autoritatea Ministerului Culturii, cu codul 160653.02. Din 2004 situl este înregistrat în grupa A din Lista Monumentelor Istorice (LMI), aflată sub autoritatea Ministerului Culturii, cu codul TL-I-s-A-05808.
 
Situl este inclus în Rezervația Biosfera Delta Dunării în categoria „zone strict protejate”.
Din 1997 situl este inclus în Planul Național de Restaurare.
 
Bibliografie cronologică
 
PAUL NICORESCU, Les basiliques byzantines de Dolojman, „Academie Roumaine. Bulletin de la Section Historique ”, tom XXV, 1944, p. 95-101.
DIONISIE PIPPIDI & DUMITRU BERCIU, Din istoria Dobrogei. Geți și greci la Dunărea de Jos, București, 1965, p. 106-107.
DIONISIE PIPPIDI, Contribuții la istoria veche a României, București, 1967, p. 353, 356, 363.
RADU VULPE & ION BARNEA, Din istoria Dobrogei. Romanii la Dunărea de Jos, București, 1968, p. 421-422, 424, 476.
***, Tabula Imperii Romani, L 35, București, 1969.
MARIA COJA, Cercetări pe malul lacului Razelm. Epoca romană și romano-bizantină, „Peuce”, Tulcea, II, 1971, p. 179-190.
MARIA COJA, Cercetări noi în așezarea greco-romană de la capul Dolojman Argamum (?), „Buletinul Monumentelor Istorice”, București, XLI, 3, 1972, p. 33-42.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 43, 337 (Argamum/Ion Barnea; horothesia/D. P.).
VASILICA LUNGU, Une tombe d’un heros et l’organisation de la necropole d’une cite milesienne du Pont Euxin Pratiques funéraires dans l'Europe des XIII-e - IV-e s. av. J.-C. , Actes du IIIe Colloque International d’Archeologie Funeraire, Tulcea, 1997Tulcea 2000, p. 67-85.
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 42, 161, 187, 190. (cap. V, VIII, X/ A. R.)
VASILICA LUNGU, Argamum. Necropola tumulară. Săpăturile arheologice din anii 1988, 1990-1996, „Materiale și cercetări arheologice”, s. n., I, 1999, p. 165-174.
MIHAELA MĂNUCU - ADAMEȘTEANU, Céramique archaique d’Orgamé - AL. AVRAM & M. BABEȘ (ed.), Civilisation grecque et cultures périphériques. Hommage a Petre Alexandrescu a son 70-e anniversaire, ed., Ed. Enciclopedicã, Bucuresti, 2000, pp. 195-204.
MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIȚA & ALEXANDRU VULPE (coord.), Istoria românilor, vol I: Istoria timpurilor îndepărtate, Ed. Academiei Române, București, 2001, p. 467, 478, 538-540, 545, 547, 552, 558, 563, 565, 593.
 
Despre Marius Teja 
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citește și:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Callatis (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Esploraţiuni oficiale“ la preluarea Dobrogei de către români, în urma Tratatului de la Berlin

17 Sep 2019 339

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităților militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă

16 Sep 2019 475

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România - eforturi comune ale patrioților dobrogeni pentru ridicarea noii provincii

14 Sep 2019 625

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Mihai Eminescu despre anexarea Dobrogei - „Noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate“

13 Sep 2019 1116

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu

12 Sep 2019 452

Istoria Dobrogei - Instituții Municipium roman (galerie foto)

12 Sep 2019 623

Judeţul Constanţa şi Dobrogea anilor '30 (IV). Un tărâm cosmopolit

09 Sep 2019 741

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piața Ovidiu din Constanța

08 Sep 2019 448

Istoria Dobrogei - Instituții Classis Flavia Moesica / Flota romană de la Dunăre (galerie foto)

05 Sep 2019 550

Judeţul Constanţa şi Dobrogea anilor '30 (III). Educația și toleranța religioasă

04 Sep 2019 790

Județul Constanța și Dobrogea anilor '30 (I)

02 Sep 2019 954

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa angajează cercetător științific

01 Sep 2019 663

Istoria Dobrogei - Instituții Vicus-ul roman (galerie foto)

29 Aug 2019 681

Istoria Dobrogei - Instituții Unitățile auxiliare romane (galerie foto)

22 Aug 2019 822

Dobrogea la 1896 Mărturiile unui biograf uitat, locotenentul Athanasie Napoleon. Orașele provinciei (I)

16 Aug 2019 1042