28 septembrie 2021, ziua în care Radu Mazăre s-ar putea întoarce în Madagascar. Cine va lua decizia finală

 

• Radu Mazăre arată că, începând cu data de 27 decembrie 2017, s-a aflat, în mod neîntrerupt, pe teritoriul Republicii Madagascar atât în calitate de rezident al statului Madagascar, cât și în calitate de solicitant de azil, fiind sub protecția înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite.

 

• Tot fostul edil al municipiului Constanța mai arată că la data de 08.05.2019 a fost arestat provizoriu de către autoritățile judiciare din Madagascar în vederea extrădării către România.

 

• În perioada cât a fost arestat, Radu Mazăre susține că nu i s-a prezentat niciun document oficial în temeiul căruia a fost privat de libertate.

 

Radu Ștefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, solicită să fie pus în libertate, cu consecința transferului pe teritoriul Republicii Madagascar, urmând a se parcurge, din nou, procedura de extrădare. Cererea fostului edil se află pe rolul Înaltei Curți de Casație de Casație și Justiție a României. Primul termen a fost stabilit pentru data de 28 septembrie 2021.
 
De precizat că doleanța lui Radu Mazăre a fost deja analizată și soluționată prin respingerea acțiunii de către Curtea de Apel București.
 
Decizia a fost luată, potrivit datelor noastre, de Andrei Viorel Iugan, judecător în cadrul Secţiei I penală din Curtea de Apel București.
 
În motivarea cererii, Radu Mazăre a solicitat, potrivit rolii.ro, următoarele:
 
1) (...) să se ia act de poziția oficială a statului malgaș, transmisă pe cale oficiala prin care se anulează procedura de extrădare a petentului (prin transmiterea sentinței nr. 2625/07.09.2020, pronunțată de Tribunalul de primă instanță Antananarivo, rămasă definitivă la 09.10.2020) și că în cauză nu a existat o cooperare judiciară între Republica Madagascar și România în cea ce îl privește
 
2) (...) să se ia act de poziția oficială a statului malgaș, transmisă pe cale oficială prin care se anulează procedura de extrădare a subsemnatului (prin transmiterea sentinței nr. 2625/07.09.2020, pronunțată de Tribunalul de primă instanță Antananarivo, rămasă definitivă la 09.10.2020) și că în cauză a existat o fraudă la extrădare
 
3) (...), să se constate că nu există consimțământul statului solicitat pentru executarea pedepsei contestate și în consecință să admiteți contestația împotriva executării Deciziei penale nr. 32/A/07.02.2019, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală. în Dosarul nr. (...), în conformitate cu art. 599 alin (4) CPP, și să se constatate împiedicarea la executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 269/2017 din 07.02.2019, emis de către Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, cu efectul eliberării subsemnatului din detenția ilegală.
 
4) aplicarea dispozițiilor (...), constând în exercitarea dreptului subsemnatului de a putea părăsi în mod real și efectiv teritoriul României în termen de 45 de zile de la data punerii în libertate. în subsidiar, (...) repunerea în situația anterioară, cu consecința transferului pe teritoriul Republicii Madagascar, urmând a se parcurge, din nou, procedura de extrădare.
 
Mazăre, rezident al statului Madagascar
 
Fostul primar al municipiului Constanța a mai precizat că, începând cu data de 27.12.2017, s-a aflat, în mod neîntrerupt, pe teritoriul Republicii Madagascar atât în calitate de rezident al statului Madagascar, cât și în calitate de solicitant de azil, fiind sub protecția înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite.
 
În vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei a fost inițiată procedura specială a dării în urmărire. La data de 08.05.2019 a fost arestat provizoriu de către autoritățile judiciare din Madagascar în vederea extrădării către România. În perioada cât a fost arestat, Radu Mazăre susține că nu i s-a prezentat niciun document oficial în temeiul căruia a fost privat de libertate.
 
Așa cum precizam și mai sus, cererea fostului edil se află pe rolul Înaltei Curți de Casație de Casație și Justiție a României. Primul termen a fost stabilit pentru data de 28 septembrie 2021.
 
Achitarea lui Elan
 
Revenind la judecătorul Andrei Viorel Iugan, pe când era la Tribunalul București, magistratul a soluționat  dosarul în care Emilian Schwartzenberg (cu dublă cetățenie, domiciliat în Israel), a fost trimis în judecat de DNA, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită. Prezentul dosar este o disjungere din procesul denumit generic Campusul Social Henri Coandă, unde fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, este acuzat de luare de mită şi de fals în declaraţii (trei infracţiuni), fratele său, fostul senator Alexandru Mazăre, este bănuit de complicitate la luare de mită şi de fals în declaraţii (trei infracţiuni), iar în sarcina omului de afaceri Avraham Morgenstern s-a reţinut infracţiunea de dare de mită. Tribunalul București a încetat procesul penal faţă de Emilian Schwartzenberg sub aspectul complicităţii la infracţiunea de la dare de mită, întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.
 
Club Colectiv
 
De asemenea, Andrei Viorel Iugan a judecat și dosarul clubului Colectiv, distrus într-un incendiu la data de 30 octombrie 2015. Atunci, aproximativ 70 de persoane au murit, atât în noaptea respectivă, cât şi ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.
 
Printre victimele incendiului din Colectiv se numără o tânără de doar 25 de ani din Constanţa. Printre cei răniţi în incendiul din Colectiv s-a aflat şi un bărbat, în vârstă de 44 de ani, scafandru de mare adâncime din Mangalia. În primă instanță, Tribunalul București a decis ca cei 13 inculpați din dosar să primească în total 115 ani de închisoare. De asemenea, Tribunalul București a admis în parte acțiunile civile și a dispus acordarea unor despăgubiri totale în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Elan Schwartzenberg a scăpat de acuzațiile privind complicitatea la dare de mită. Motivarea judecătorilor